Economia României își schimbă motorul: modelul de creștere bazat pe consum și pe deficite publice „cedează locul” unuia în care investițiile și capitalul privat trebuie să tragă, spune viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu. Cifrele cu care a deschis, pe 24 septembrie, un summit european dedicat companiilor în dificultate, găzduit de banca centrală: creștere sub 1% în 2024 și 2025, inflație coborâtă peste vară de la peste 10% la circa 6% și un deficit bugetar care se îndreaptă spre aproximativ 6% din PIB pe întregul an. Mesajul central însă e despre firmele care pierd bani: o pierdere recunoscută costă, una pasată mai departe costă mai mult.
Cosmin Marinescu descrie momentul ca pe o
„reechilibrare economică necesară”
Citește șiMercedes EQS: pierdere >30.000 € pe an, cele mai depreciate mașini
–
„de fapt, un turnaround economic mai amplu”
. În esență, nu se reduce la a aștepta rezultate mai favorabile, ci la a transforma modul în care economia evoluează.
Viceguvernatorul a declarat:
„Un model de creștere economică bazat pe consum și deficite publice cedează locul unui nou model, în care investițiile și capitalul privat trebuie să joace un rol mai mare”
Contextul nu ajută:
„incertitudinea a devenit regula, nu excepția”
prin tensiuni geopolitice, stres climatic și noi pericole care testează structurile de afaceri în întreaga Europa.
În 2024 și 2025, creșterea PIB-ului a rămas sub 1%, iar în acest an continuă să fie slabă. Procesul de dezinflație progresează, iar inflația a scăzut considerabil în sezonul estival, trecând de la peste 10% la aproximativ 6%. Deficitul public se contractă, fapt care se aliniază cu realizarea unui deficit de aproximativ 6% din PIB pe tot parcursul anului.
„Creșterea PIB a fost sub 1% în 2024 și 2025 și a rămas slabă în acest an. Procesul de dezinflație este în desfășurare, inflația scăzând semnificativ pe parcursul verii, de la peste 10% la circa 6%. Deficitul public se reduce, ceea ce este în concordanță cu atingerea unui deficit de circa 6% din PIB pe întregul an”,
a spus Cosmin Marinescu.
Tradus: după ce inflația a depășit 10% la începutul verii, viteza de apreciere a prețurilor s-a redus considerabil. Statul continuă să cheltuiască semnificativ peste veniturile obținute, însă diferența se reduce.
Menținerea bugetului și utilizarea optimă a fondurilor europene reprezintă, în viziunea sa
Se poate considera că subiectul este unul de contabili, însă Marinescu clarifică de ce firmele aflate în dificultate reprezintă o problemă pentru banca centrală: BNR le percepe
„în calitatea activelor băncilor și în eficacitatea transmisiei politicii monetare”
. Transmisia politicii monetare se referă, în termeni simpli, la modul în care deciziile privind dobânda luate de BNR se transmit prin intermediul instituțiilor bancare către companii și cetățeni.
„Firmele cu un capital propriu mai solid pot absorbi șocurile și pot răspunde fără sincope la modificarea ratelor dobânzilor. Însă atunci când prea multe companii se bazează pe datorii pe termen scurt sau pe credit comercial, transmisia politicii monetare devine neuniformă și asimetrică între firme și de-a lungul ciclurilor”, a explicat viceguvernatorul.
Creditul comercial sunt banii pe care o firmă îi datorează furnizorilor – facturi plătite cu întârziere, în loc de credit bancar. Pe scurt: o companie cu bani proprii suficienți rezistă la un șoc și simte când dobânzile scad. Una care trăiește din datorii pe termen scurt și din facturi amânate nu prea. Când sunt prea multe firme din a doua categorie, deciziile BNR ajung „neuniform” în economie – unii simt dobânzile mai mici, alții nu.
Opțiunile prezentate includ: proceduri de insolvență eficiente, reguli clare privind garanțiile, creditare garantată și surse de finanțare variate.
Aici e miezul discursului. „Economia are două moduri de a gestiona o pierdere financiară. O poate recunoaște sau o poate pune în circulație. Recunoașterea este costisitoare și vizibilă în bilanț. Circulația este mai puțin vizibilă și poate deveni destul de persistentă”, a spus Cosmin Marinescu.
Cu alte cuvinte, o firmă care nu mai merge are două opțiuni: să-și asume pierderea – să se restructureze, să vândă, să închidă – sau să o paseze mai departe, prin furnizori neplătiți și credite rostogolite. A doua variantă nu se vede în niciun bilanț, dar se propagă în lanț.
„Tocmai de aceea contează restructurarea timpurie. Ea păstrează afacerile viabile și eliberează resurse valoroase. Scopul nu este prevenirea eșecului cu orice preț, ci prevenirea distrugerii valorii economice prin întârziere”, a subliniat viceguvernatorul.
Lecția pe care o extrage din ultimii ani: „reziliența se construiește prin politici prudente în vremurile bune, nu doar prin intervenție în vremurile dificile”.
Marinescu a insistat și pe partea mai puțin măsurabilă a economiei. Prosperitatea sustenabilă „este în mod natural legată de instituții”, iar competitivitatea „este o funcție a încrederii: încredere în reguli, adică în instituții, și, poate chiar mai important, în capacitatea societăților de a realiza reforme”.
„Experiența României dovedește că integrarea europeană și reformele structurale se susțin reciproc. Fiecare reformă semnificativă ne-a apropiat de standardele europene, iar cooperarea europeană ne-a întărit semnificativ instituțiile”, a adăugat el.
Discursul a fost susținut la deschiderea European Distressed Investing and Asset Based Lending Summit, organizat de TMA România – care împlinește 15 ani – împreună cu TMA Europe și Secured Finance Network Europe, cu Asociația Concordia ca partener, în sala de conferințe a BNR. Temele sunt tratate și în volumul „Sustenabilitatea financiară. De la deficite la convergență nominală”, publicat în cadrul proiectului Economic@BNR, coordonat de Marinescu.
Cosmin Marinescu ocupă funcția de viceguvernator la Banca Națională a României și predă la ASE din București. În trecut a servit ca consilier al președintelui în domeniul politicilor economice și sociale.
COMENTARII / 0