Elveția se expune la furia SUA dacă intervine pe piața valutară

La joi, Banca Națională a Elveției a făcut publică decizia de a păstra neschimbată rata dobânzii de referință la nivelul de 0%. În ciuda acestei stabilități, oficialii băncii au declarat:

„Având în vedere conflictul din Orientul Mijlociu, disponibilitatea SNB de a interveni pe piața valutară a crescut.”

Acest anunț reflectă o poziție agresivă în ceea ce privește intervențiile valutare.

Citește șiPostarea obraznică a Lufthansa care a strâns 15 milioane de vizualizări și a dat naștere unor ample dezbateri: „Are clientul întotdeauna dreptate?!”

În opinia specialiștilor, decizia SNB are drept scop să prevină o creștere prea rapidă și prea puternică a valorii francului elvețian, fenomen care ar putea destabiliza stabilitatea prețurilor pe teritoriul Elveției, după cum au explicat ei.

În urma turbulențelor și incertitudinilor care au afectat piețele în ultimul an, francul elvețian, o monedă considerată în general un refugiu pentru investitori, și-a consolidat poziția. Aprecierea sa a fost înregistrată atât în raport cu dolarul american, cât și în comparație cu euro și lira sterlină.

Creșterea valorii francului elvețian are efecte dezinflaționiste asupra economiei locale, care a cunoscut o perioadă de scădere a prețurilor în anul precedent, și provoacă dificultăți semnificative pentru sectorul exporturilor.

La 0,1% anual, indicele inflaționist elvețian prezintă o valoare extrem de scăzută, ceea ce face ca o potențială scădere a ratei dobânzii, menită să frâneze consolidarea francului, să conducă la reintroducerea dobânzilor negative, o decizie defavorabilă care a fost implementată timp de șapte ani, până în anul 2022.

În loc de aceasta, autoritățile elvețiene ar putea opta pentru o strategie de vânzare a francilor elvețieni și achiziționare a unor valute străine — în principal euro, însă uneori și dolari — cu scopul de a modifica cursul de schimb valutar.

Țara elvețiană se află deja sub supravegherea Statelor Unite ale Americii. Lista de monitorizare întocmită de SUA include deja Elveția.

Sub conducerea Donald Trump, criticile aduse de Statele Unite la adresa abordării elvețiene privind intervenția pe piața valutară au fost extrem de severe.

În exercițiul financiar precedent, Departamentul Trezoreriei SUA a întocmit o listă de nouă țări supuse unei monitorizări atente, din cauza practicilor lor valutare și politicilor macroeconomice considerate a necesita o atenție deosebită. Această decizie a reînviat criticile aduse Elveției privind presupusa manipulare a valorii monedei sale în perioada primului mandat al președintelui Trump. În ciuda acestor acuzații, reprezentanții Elveției au negat vehement orice acuzație de acest gen.

Anul trecut, Statele Unite au instituit o taxă de 39% pentru Elveția, una dintre cele mai mari tarife impuse vreodată unei națiuni, Administrația Prezidențială motivând această decizie prin „practici valutare considerate manipulative și obstacole comerciale”.

În cadrul ultimei evaluări a politicii monetare, Banca Națională a Elveției a semnalat că, în ciuda majorării costurilor energetice care a sporit pericolele inflaționiste pe termen scurt, prognozele privind inflația pe termen mediu au rămas practic neschimbate.

Cererea pentru monede considerate „refugiu” a înregistrat o creștere, potrivit unei analize publicate joi dimineață de banca de investiții UBS, ca urmare a tensiunilor geopolitice accentuate, care favorizează francul elvețian.

La o declarație recentă, Martin Schlegel, președintele SNB, a menționat că obiectivul băncii centrale este să prevină o creștere prea rapidă sau excesivă a valorii francului în scopul de a asigura stabilitatea prețurilor.

În cadrul procesului de evaluare a strategiei monetare, deciziile privind intervențiile valutare și ajustările ratei dobânzii sunt luate în considerare trimestrial.

„Analizăm politica monetară în fiecare trimestru și decidem atunci asupra utilizării instrumentelor noastre, respectiv rata dobânzii și intervențiile pe piața valutară”

, a declarat el. În urma ultimei reuniuni, s-a ajuns la concluzia că o pregătire sporită pentru intervenții valutare este necesară în prezent, după cum a adăugat:

„La această ședință, am concluzionat că o disponibilitate crescută de a interveni pe piața valutară este ceea ce avem nevoie în acest moment”

.