Pe marți, contractele futures ale gazului european TTF, reperul pieței continentale, au atins peste 68 de euro/MWh, marcând cel mai ridicat nivel de la începutul lui 2023, înainte de a pierde o parte din avans.
În condiții de temperaturi scăzute și de ofertă redusă, prețurile ar putea atinge între 90-120 de euro/MWh în această iarnă, spune Tancrede Fulop, analist senior la Morningstar, menționat de CNBC.
Goldman Sachs avertizează, la rândul său, că, dacă exporturile de LNG din Orientul Mijlociu își vor reveni lent și abia pe parcursul lui 2027, prețul european ar putea fi nevoit să urce peste pragul de 100 de euro/MWh pentru ca Europa să poată concura cu Asia și să atragă suficiente cargouri de LNG, în special din Statele Unite.
Citește șiBREAKING Standard & Poor’s menține ratingul de țară al României la nivelul BBB-, dar păstrează perspectiva negativă: „Ipoteza noastră de bază este că România va prezenta un plan fiscal credibil pentru 2027-2028”
În prezent, Depozitele Europei se află la doar 63%.
Situația urgentă constă în volumul de gaz acumulat pentru sezonul rece. În prezent, capacitatea depozitelor UE este ocupată la aproximativ 63%, comparativ cu circa 76% în aceeași etapă a anului precedent. Două ani în urmă, nivelul de ocupare a fost de aproximativ 92%.
Situația a fost provocată de o combinație de factori: vara foarte caldă a crescut consumul de electricitate pentru răcire, producția eoliană a fost redusă în unele perioade, iar mai multe centrale nucleare europene au fost obligate să își reducă producția. Centralele pe gaze au fost astfel solicitate mai mult tocmai în lunile în care gazul este, în mod normal, injectat în depozite.
Peste toate acestea s-a suprapus criza din Strâmtoarea Ormuz. Exporturile Qatarului, care înaintea conflictului furniza aproximativ o cincime din LNG-ul mondial, s-au prăbușit cu 96%. În ultimele șase luni, Qatarul a reușit să exporte doar 18 cargouri de LNG, față de 509 în perioada similară a anului precedent, potrivit datelor citate de Reuters.
Statele Unite au acoperit o secțiune din deficit, însă gazul natural lichefiat provenit din America rămâne subiect de rivalitate între Europa și Asia. În 2026, exporturile din țara americană au înregistrat cifre deosebit de ridicate, crescând cu 23% în primele șapte luni față de aceeași perioadă din 2025, atingând un nivel record.
Conform evaluării Morningstar, Uniunea Europeană ar putea necesita în jur de 64 de miliarde de metri cubi de gaze naturale lichide provenind din Statele Unite, dacă disponibilitatea din alte surse persistă la un nivel scăzut, ceea ce ar reprezenta aproximativ 77% din totalul exporturilor SUA. Pentru a convinge furnizorii să livreze această cantitate, cumpărătorii europeni trebuie să propună prețuri mult mai competitive comparativ cu cei din Asia.
În România, nivelul depozitelor se situează la 68%, în contrast cu 82% în anul precedent.
România nu a reabilitat nivelurile stocurilor la ritmul anilor anteriori. Ultimele informații indică o umplere de circa 68%, superând media UE, însă fiind semnificativ sub valorile observate în aceeași etapă a anului 2025, când nivelul era de aproximativ 82%, și în 2024, când depozitele atingeau aproximativ 90%.
Diferența devine și mai semnificativă pentru că legea românească prevede că în cadrul ciclului curent de stocare, nivelul de depozitare trebuie să atingă 84% la 1 septembrie și 90% la 1 noiembrie. În consecință, cu doar câteva zile înainte de primul indicator, stocurile se situează cu aproximativ 16 puncte procentuale sub cifra stabilită pentru începutul lunii septembrie.
Ministerul Energiei a solicitat deja companiilor să intensifice injecțiile. Secretarul de stat Cristian Bușoi a spus că, în cadrul ultimului „Comandament pe gaz”, operatorilor cu obligații de stocare li s-a recomandat să depășească chiar și nivelul minim legal.
Autoritățile susțin însă că România dispune de un avantaj important în comparație cu multe state europene: producția internă de gaze. Potrivit lui Bușoi, România are în prezent cea mai mare producție de gaze naturale dintre statele UE, iar poziția ar urma să se consolideze din 2027, odată cu începerea producției în proiectul offshore Neptun Deep.
În România, valoarea gazului a înregistrat deja un prag de peste 350 lei/MWh.
Tensiunile europene s-au reflectat deja pe piața din România. În ziua de miercuri, prețul mediu spot al gazului livrat pe Bursa Română de Mărfuri a crescut la 352 lei/MWh, depășind pragul de 350 lei/MWh.
Este cel mai ridicat preț înregistrat în România în această perioadă a anului, cu excepția lui 2022, anul izbucnirii războiului pe scară largă din Ucraina, când cotațiile au trecut temporar de 1.000 de lei/MWh.
Prețurile ridicate transformă umplerea rezervorilor în operațiuni mult mai costisitoare: firmele se obligă să achiziționeze acum gaz scump pentru a-l stoca până la sezonul rece, fără a avea asigurarea că prețul în lunile reci va atinge nivelul necesar pentru a justifica investiția.
Ce efect va avea asupra facturilor consumatorilor români?
În România, consumatorii casnici beneficiază de un nivel de protecție mai ridicat față de sectorul industrial. În intervalul 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, se aplică un mecanism tranzitoriu care obligă producătorii locali să furnizeze cant
Mecanismul limitează transmiterea imediată a exploziei cotațiilor europene în factura unei gospodării. În schimb, industria și ceilalți consumatori expuși într-o măsură mai mare pieței libere pot resimți mai rapid scumpirea gazului, iar costurile suplimentare se pot transfera ulterior în prețurile bunurilor și serviciilor. Ministerul Energiei a admis că pentru consumatorii industriali vor trebui analizate eventuale măsuri de sprijin compatibile cu regulile europene.
Pe termen lung, tensiunea asupra rețelei românești se poate intensifica. Ministerul Energiei prevede un volum suplimentar de consum odată ce noile instalații de gaze din Mintia, Iernut, Constanța și Arad intră în funcțiune, iar în același timp se vor conecta noi utilizatori casnici.
Miza iernii: Ormuz și vremea
În Europa, două elemente vor determina cât de grea va fi iarna energetică: vremea și reînceperea exporturilor de LNG prin Strâmtoarea Ormuz.
În cazul în care fluxurile provenite din Golful revin cu o intensitate notabilă înainte de sezonul rece și temperaturile se mențin moderate, Europa ar putea să traverseze iarna fără a întâmpina o nouă criză. În schimb, dacă aprovizionarea continuă să fie restrânsă și continentul suferă mai multe perioade de frig în ianuarie și februarie, stocurile scăzute ar putea genera o rivalitate intensă pentru LNG, determinând prețul gazului să atingă sau să depășească pragul de 100 de euro/MWh.
Acest pericol se manifestă într-un interval politic delicat: Uniunea Europeană a optat pentru o retragere graduală a gazelor rusești, iar prohibiția completă a importurilor de LNG din Rusia va începe la începutul anului 2027. În toamna viitoare, importurile de gaze rusești prin conducte vor fi eliminate în totalitate.
COMENTARII / 0