Explozie de insolvențe la mari companii în 2026 din cauza blocajelor de plată

Companiile mari sunt din ce în ce mai afectate de insolvență, fenomen care nu mai este izolat la firmele mici, ci are un impact semnificativ asupra economiei.
O analiză efectuată de CITR arată că, în primul trimestru al anului 2026, numărul de companii cu active de peste 4 milioane de euro care au intrat în insolvență a înregistrat o creștere de aproape zece ori.

Problemele de plată s-au propagat în lanț în economie

și au început să afecteze inclusiv marile companii care susțin finanțarea comercială, a declarat Ioana Arsenie, strateg financiar, într-o declarație pentru Digi24.ro.
În prezent, tot mai multe firme acumulează datorii și recurg la restructurare sau concordat preventiv.

Citește șiPetrotel Lukoil trebuie să plătească peste 1,5 miliarde lei: creditorii rafinăriei insolvente

Un număr semnificativ de corporații mari au fost afectate de probleme financiare majore în primul trimestru al anului, potrivit raportului analizat, cu 19 entități economice care posedă active în valoare de peste 4 milioane de euro fiind declarate în stare de insolvență. În contrast, doar două cazuri similare au fost înregistrate în aceeași perioadă a anului 2025.

Un număr de 19 companii posedă bunuri necurente în valoare de aproximativ 187 milioane de euro și au obligații financiare totale care depășesc 448 milioane de euro. Peste 900 de angajați sunt implicați direct în procedura de intrare în insolvență a acestor firme.

66 de entități economice majore, ale căror active depășesc un milion de euro, au fost declarate în stare de insolvență în primul trimestru al anului 2026, comparativ cu 25 de astfel de cazuri înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă de 164% în doar un an.

Companiile mari sunt acum afectate de presiunile economice, fenomen observat pentru prima dată cu claritate. Impactul nu mai se limitează la afacerile mici și vulnerabile, ci se extinde la firme cu sute de angajați și cifre de afaceri de zeci de milioane de euro. Aceste companii mențin întregi rețele de furnizori și creditori. Când una dintre ele intră în dificultate, consecințele se repercutează rapid: întârzieri de plată și blocaje de flux de numerar se manifestă, exercitând o presiune suplimentară asupra partenerilor comerciali.

„Vedem pentru prima dată în mod foarte clar cum presiunea economică începe să se mute către companiile cu greutate reală în economie. Nu mai discutăm doar despre businessuri mici, vulnerabile sau slab capitalizate, unde riscul era oarecum anticipat în perioade dificile. Acum vorbim despre firme cu sute de angajați, cu rulaje de zeci de milioane de euro și cu relații comerciale extinse, care susțin ecosisteme întregi de furnizori și creditori. În momentul în care o astfel de companie intră în dificultate, efectul nu mai rămâne izolat. Problemele se propagă rapid în lanț: apar întârzieri de plată, blocaje de cash-flow și presiune suplimentară asupra partenerilor comerciali. De aceea, impactul economic este mult mai mare decât în cazul insolvențelor clasice din zona companiilor mici”

, a afirmat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO-ul CITR.

În România, un număr semnificativ de proceduri de insolvență au fost inițiate în primul trimestru al anului, 1.829 la număr, ceea ce reprezintă o creștere notabilă de 14,3% în comparație cu aceeași perioadă a anului 2025.

În perioada martie, un număr semnificativ de 738 de insolvențe a fost consemnat, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din totalul pentru trimestru. Accelerarea procesului de insolvență în ultima lună a trimestrului, semnalată de CITR, indică o creștere a presiunii financiare în economie, care ar putea avea repercusiuni și mai pronunțate în viitorul apropiat.

Industria și sectorul agricol se confruntă cu cea mai mare presiune, conform datelor recente. Acestora li se cer eforturi considerabile pentru adaptare.

Agricultura a cunoscut o deteriorare fără precedent, cu o creștere aproape dublă a ratei insolvențelor normalizate într-un singur an.
Această situație a apărut în urma secetei severe din 2024, a costurilor ridicate de finanțare și a blocajelor persistente din lanțurile de aprovizionare.

Proporția semnificativă a falimentelor mari înregistrate recent poate fi atribuită sectoarelor industrial și de producție.
Un număr de 8 companii din totalul de 19 cu active a căror valoare depășește 4 milioane de euro sunt implicate în ramuri economice cum ar fi fabricarea de produse de panificație, industria agroalimentară, prelucrarea materialelor lemnoase ori construcția de elemente metalice.

O situație de criză se conturează din cauza costurilor de producție crescute, a diminuării cererii externe și a condițiilor de finanțare mai restrictive, care se suprapun peste o volatilitate în creștere în cadrul lanțurilor internaționale de aprovizionare.

Impactul economic resimțit în Germania se propagă acum și asupra companiilor românești care sunt parte integrantă a lanțurilor industriale europene, afectând în special sectoarele productive și cele de componente industriale.

Declarația a fost făcută de Ioana Arsenie, care a afirmat:

„Problemele de plată au ajuns la companiile care finanțează economia”

Acest avertisment a fost lansat pe fondul unei situații economice în care dificultățile financiare se propagă în rândul companiilor cheie.

Impactul cumulativ al dificultăților de plată care au afectat economia timp de mai mulți ani este reflectat în numărul actual de insolvențe, potrivit declarațiilor Ioanei Arsenie, strateg financiar FCCA și Trusted Advisor Strategy & Finance.
Aceasta a explicat, într-un interviu acordat Digi24.ro, că problemele de plată care s-au acumulat și au fost transferate pe parcursul mai multor ani sunt cauza principală a ceea ce se observă în prezent în domeniul insolvențelor.

Pentru Digi24.ro, Ioana Arsenie, strateg financiar FCCA, Trusted Advisor Strategy & Finance, a transmis că ceea ce se vede acum în insolvențe este efectul acumulat al unor probleme de plată care au fost rostogolite ani la rând în economie.

din
înlocuit cu

Potrivit Ioanei Arsenie, expert în strategie financiară la FCCA și consultant de strategie și finanțe, valul recent de insolvențe este efectul direct al acumulării problemelor de plată care au persistat ani de zile în economie.
Într-un interviu acordat Digi24.ro, aceasta a subliniat că efectul de domino creat de aceste probleme financiare a dus la situația actuală.

Pentru Digi24.ro, Ioana Arsenie, strateg financiar FCCA, Trusted Advisor Strategy & Finance, a transmis că ceea ce se vede acum în insolvențe este efectul acumulat al unor probleme de plată care au fost rostogolite ani la rând în economie.

cu

Ioana Arsenie, strateg financiar la FCCA și consultant în strategie și finanțe, a declarat pentru Digi24.ro că fenomenul actual de insolvențe este rezultatul unei acumulări de probleme de plată care au dominat economia în ultimii ani.
Problemele de plată care s-au acumulat și au fost reportate pe parcursul mai multor ani au dus la situația actuală, potrivit acesteia.

Pentru Digi24.ro, Ioana Arsenie, strateg financiar FCCA, Trusted Advisor Strategy & Finance, a transmis că ceea ce se vede acum în insolvențe este efectul acumulat al unor probleme de plată care au fost rostogolite ani la rând în economie.

Blocajul plăților și întârzierilor în cadrul lanțurilor comerciale nu constituie o noutate, însă presiunea exercitată asupra companiilor mari, băncilor și IFN-urilor a devenit mai pronunțată.
Procesul de propagare a întârzierilor de plată de-a lungul lanțului a ajuns în prezent la finanțatorii principali ai economiei, transformând riscul dintr-unul punctual într-unul sistemic.

„Vedem deja companii mari care nu mai pot absorbi aceste întârzieri fără efecte serioase asupra propriului cash-flow”

, a declarat aceasta.
Anterior, economia a fost susținută de către acești actori, însă acum aceștia sunt cei care resimt presiunea.

Economiei românești i se semnalizează o vulnerabilitate majoră, și anume dependența excesivă de creditul comercial. În România, în ultimul deceniu, s-a înregistrat o creștere cu o sută la sută a creditului comercial, care acum este de peste trei ori mai mare decât cel bancar, rămas accesibil în principal companiilor cu un profil bancabil. Aceasta implică faptul că finanțarea riscurilor comerciale se realizează chiar de către entitățile comerciale, adesea fără mecanisme eficiente de gestionare a riscului. Numeroase firme au acordat prioritate extinderii vânzărilor și au oferit condiții comerciale flexibile, fără a institui politici de credit comercial stricte. În esență, companiile au preluat rolul de finanțatori, fără a dispune de structura și disciplina necesare unei instituții financiare.

Impactul asupra sectorului agricol se reflectă deja în situațiile financiare ale companiilor.

Potrivit sursei, sectorul agricol a cunoscut recent o perioadă de facilități temporare privind suspendarea datoriilor curente și restante pe întreg lanțul alimentar, de la fermieri la furnizori.
Aceste măsuri au oferit o amânare temporară pentru piață, dar au accentuat presiunea financiară în viitor.
În prezent, este de așteptat ca numeroase companii să înregistreze datorii duble sau chiar triple față de anii precedenți.

Problemele nu au dispărut, ci doar au fost amânate

, afirmă aceasta.

Companiile aflate la limita insolvenței sunt mult mai numeroase decât cele raportate oficial, a declarat Arsenie, avertizând asupra riscului sporit.
ANAF consideră oportună implementarea unei evaluări a riscului financiar, însă viteza de procesare a datelor este o problemă critică.

„Există companii aflate în situații de pre-insolvență sau insolvență nedeclarată în aproape toate sectoarele economiei. Din acest motiv, consider utilă ideea ANAF de a introduce o analiză de risc bazată pe indicatori financiari. Problema este însă viteza cu care aceste date devin disponibile. Dacă informația apare abia după procesarea bilanțurilor, în iulie sau august, în multe cazuri este deja prea târziu pentru partenerii comerciali care au continuat să acumuleze expunere”

În acest context, se impune o analiză de risc eficientă pentru a preveni consecințele nefaste.

Potrivit acestuia, odată cu accentuarea presiunii financiare, firmele vor fi din ce în ce mai predispuse să-și vândă creanțele către entități specializate în recuperarea acestora.

„Mă aștept ca cesiunea de creanțe către firme specializate de recuperare să crească în perioada următoare, dar cu costuri asociate mari”

Gestionarea portofoliului de clienți devine o sarcină critică pentru companii în perioade economice dificile. Nu este suficientă monitorizarea doar a cifrei de afaceri sau a volumului tranzacțiilor comerciale. În realitate, calitatea încasărilor și abilitatea partenerilor de a-și onora obligațiile sunt decisive. În funcție de categoriile de risc asociate clienților, companiile sunt obligate să ia măsuri prompte: reducerea expunerilor, cereri de garanții adiționale, încheierea de contracte de fiducie sau reevaluarea condițiilor comerciale. După cum a subliniat expertul pentru Digi24.ro, viteza de reacție în perioade de tensiune economică este factorul cheie care diferențiază o problemă gestionabilă de una care iese complet de sub control.

În prezent, un număr în creștere de firme optează pentru procedura de concordat preventiv, ca alternativă la faliment.

Pe fondul creșterii numărului de insolvențe, un număr din ce în ce mai mare de firme optează pentru procedura concordatului preventiv în scopul de a preveni intrarea în incapacitate de plată.

O perioadă de până la 12 luni de suspendare a executărilor silite este permisă prin procedură, la fel ca și sistarea dobânzilor și penalităților asociate creanțelor compromise.

Recent, o declarație a fost făcută de către președintele ANAF, Adrian Nica, și anume că numărul companiilor care intră într-un anumit tip de procedură a cunoscut o creștere considerabilă.

Foarte mulți contribuabili aleg această procedură de când am preluat conducerea ANAF, a afirmat vorbitorul în cadrul evenimentului anual de fiscalitate organizat de EY România.
Concordatul preventiv reprezintă o opțiune surprinzător de populară, deoarece odată intrat în această procedură, contribuabilul

„iese practic din administrarea ANAF și intră într-o zonă în care decizia aparține instanței”

.
Această declarație a fost făcută în cadrul conferinței anuale de fiscalitate.

Potrivit CITR, momentul intervenției este hotărâtor pentru a stabili dacă o companie poate fi restructurată cu succes sau se confruntă cu o problemă structurală profundă.

Intervenția timpurie face diferența între restructurare și dificultate structurală

.

Schimbarea strategică în abordarea problemelor financiare este esențială pentru Paul-Dieter Cîrlănaru, care a declarat că societățile comerciale care utilizează instrumente de restructurare cu suficient timp înainte sunt mult mai probabil să-și revină.

„Companiile care accesează din timp instrumente de restructurare, concordat preventiv, restructurare extrajudiciară sau acorduri cu creditorii, au șanse mult mai mari de redresare decât cele care amână decizia până când dificultatea devine structurală”

a adăugat el.

Creșterea numărului de firme aflate în dificultate financiară a determinat ANAF să ia în considerare consolidarea instrumentelor de recuperare a sumelor datorate.

În contextul în care tot mai multe companii ajung în restructurare sau insolvență

a fost semnalat ca un fenomen tot mai frecvent, ceea ce a impulsionat ANAF să pregătească extinderea mecanismelor de recuperare a datoriilor.

și
trebuie reformulat astfel ca să existe doar un paragraf și anume:

Creșterea numărului de firme aflate în dificultate financiară a determinat ANAF să ia în considerare consolidarea instrumentelor de recuperare a sumelor datorate, deoarece fenomenul companiilor care ajung în restructurare sau insolvență a devenit tot mai frecvent, astfel ANAF pregătește extinderea mecanismelor de recuperare a datoriilor.

Intenția instituției, conform datelor Profit.ro, este de a extinde platforma de vânzări online a bunurilor confiscate și sechestrate pentru a include și creanțe deținute de Fisc în cazul firmelor aflate într-o procedură de insolvență.

Potrivit argumentației prezentate de către autorități, scopul acestei măsuri este de a spori gradul de transparență al unei proceduri care în momentul de față este caracterizată printr-un anumit nivel de opacitate. În acest context, se observă că anumite creanțe a căror valoare depășește 100 de milioane de lei sunt tranzacționate chiar și la jumătate din valoarea lor nominală.

În momentul de față, creanțele societăților aflate în procedura de insolvență sunt supuse procesului de licitație, putând fi adjudecate chiar și de un singur participant la licitație, însă acest proces nu are loc în mediul online.
Procedura de vânzare a acestor datorii se realizează în cadrul unui cadru fizic, nefiind posibilă participarea online.

Valorificarea creanțelor de către stat s-a desfășurat în anumite situații la valoarea nominală inițială, însă s-au înregistrat și cazuri de cesionare a acestora la prețuri considerabil mai mici.
În anumite circumstanțe, statul a obținut valoarea nominală a creanțelor, pe când în altele, creanțele au fost vândute cu discounturi substanțiale.

Conform informațiilor furnizate de Profit.ro, o creanță în valoare de 124 de milioane de lei, gestionată de către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, a fost tranzacționată pentru o sumă de aproximativ 63 de milioane de lei, reprezentând mai puțin de jumătate din valoarea sa inițială.
Într-un alt context, o creanță de 1,6 milioane de lei, administrată de DGRFP Cluj, a fost vândută la prețul său nominal complet.

La sfârșitul lunii martie, ANAF a lansat o platformă online care inițial a inclus în jur de 200 de oferte de bunuri confiscate și sechestrate. Pe măsură ce produsele sunt adăugate în sistem, numărul ofertelor urmează să crească treptat.