Într-o zi de vineri, am aflat despre existența unei fabrici ultramoderne în România, care se numără printre cele mai avansate unități de producție la nivel global pentru soluții fără fum. Fabrica Philip Morris România din Otopeni a fost locul unde mi-am îndreptat atenția. Acolo, am descoperit că aproximativ 1.200 de angajați lucrează în cadrul acestei unități, acoperind o varietate de domenii de specializare. De asemenea, am aflat că în anul 2025, fabrica a obținut certificarea Zero Waste nivel GOLD, eliberată de TÜV SÜD, ceea ce confirmă eliminarea completă a deșeurilor menționate anterior. Dacă sunteți dispus să așteptați puțin, voi relata experiența mea în detaliu.
Înainte de orice considerație, o evaluare obiectivă este necesară. Primul lucru care mi-a atras atenția a fost oportunitatea de a explora o fabrică de acest calibru. Am avut ocazia să vizitez fabrica Philip Morris România situată în Otopeni și am descoperit aspecte care mi-au reînnoit încrederea că România este pe drumul cel bun.
Deși nu fumez și nici nu intenționez să încep, curiozitatea mea a fost să vizitez Otopeni și fabrica Philip Morris România.
Așteptările nu au fost foarte mari inițial.
Însă, după câteva ore petrecute acolo, experiența a fost una revelatoare, asemănătoare unui episod din celebra serie documentară How It’s Made.
Acolo, am aflat o mulțime de informații despre producția fabricii, despre sustenabilitate și știință.
Acum, simt nevoia să împărtășesc aceste cunoștințe, în special cu cei care fumează.
Citește șiAlternativa pentru Disneyland Paris despre care puțini români știu. Parcul considerat „Universal Studios al Europei” investește 300.000.000 de euro în modernizări
La început de drum, aș vrea să aduc în prim-plan câteva aspecte esențiale.
În Otopeni, o fabrică reprezintă un exemplu tangibil al capacității României de a juca un rol cheie în reindustrializarea Europei. Acestea nu sunt simple afirmații, ci mai degrabă o realitate susținută de cifre concrete, pe care vi le prezint în continuare:
- De mai bine de trei decenii, Philip Morris International are o prezență activă în România, începând cu anul 1993, când și-a stabilit sediul local în București, și continuând cu construcția uzinei din Otopeni, demarată în 1997 și finalizată în anul 2000, după o investiție de 120 milioane USD.
- Odată cu începerea investițiilor în 2017 pentru reconversia uzinei într-o unitate de producție pentru componente ale produselor din tutun încălzit, aceasta a devenit primul producător de componente pentru alternative fără fum, exportate în Japonia, încă din același an.
- Cu o suprafață totală de 151.864 m², fabrica Philip Morris România a cunoscut extinderi succesive care au dus suprafața construită la peste 73.000 m² în anul 2026, demonstrând evoluția și angajamentul continuu în dezvoltare.
- Alături de fabricile sale din Grecia și Italia, uzina din Otopeni este responsabilă pentru producția a 75% din componentele pentru produsele fără fum create de PMI.
- O proporție de peste 90% din producția sa este destinată exportului în 54 de țări de pe cinci continente, inclusiv Japonia, cunoscută pentru standardele sale ridicate.
- În perioada 2021-2023, exporturile de produse fără fum au înregistrat o creștere de 2,6 ori, iar în anul 2024, valoarea exporturilor din România a fost aproape de 1 miliard de euro.
- fabrica Philip Morris România se întinde pe o suprafață totală de 151.864 m². De-a lungul timpului, prin extinderi succesive, suprafața totală construită a ajuns, în 2026, la peste 73.000 m², reflectând evoluția continuă și investițiile constante în dezvoltare;
În prezent, la scară globală, se înregistrează 21 de fabrici dedicate producerii de alternative fără fum, printre care și produse de tutun încălzit, precum și soluții pentru uz oral, un număr semnificativ fiind situat în Europa, unde se numără 11 astfel de unități. Oare mai este necesar să subliniez că veniturile din exportul acestor produse joacă un rol esențial în compensarea deficitului comercial și consolidarea stabilității economice a României? Probabil că acest impact pozitiv este deja destul de clar.
Începând cu 2017, transformarea fabricii a fost finanțată cu o sumă care depășește 730 milioane USD. Această investiție a fost canalizată către modernizarea tehnologică a fabricii, creșterea capacității de producție pentru produsele alternative fără fum, lărgirea gamei de produse oferite, dezvoltarea profesională a angajaților și implementarea unor strategii de sustenabilitate.
O perspectivă mai umană asupra cifrelor relevă importanța oamenilor implicați.
În căutarea mea de a înțelege mai profund realitatea dincolo de cifrele și investițiile raportate, am dorit să aflu mai multe despre oamenii care lucrează la Philip Morris România. M-am întrebat care sunt profilurile și diversitățile angajaților acestei fabrici, precum și efectele modernizării asupra numărului lor. Spre surpriza mea, am descoperit că aproximativ 1.200 de angajați lucrează aici, fiind profesioniști cu pregătire și specializări variate, printre care se numără tehnicieni mecanici, electroniști, analiști de laborator, tehnicieni de calitate și ingineri cu specializări diverse, precum mentenanță, utilități, producție și controlul calității.
În plus, trebuie remarcat faptul că un număr considerabil de parteneri sunt implicați în activitățile fabricii, de la servicii de transport la echipamente pentru spațiile comerciale și proiecte de construcții. 4.000 de furnizori lucrează alături de cele două entități ale PMI din România, respectiv fabrica și divizia de comerț, cu care au suportat cheltuieli de 4 miliarde RON în perioada cuprinsă între 2019 și 2023*.
Studiul intitulat „Impactul economic al Philip Morris International în România, 2023 – Contribuția PMI la crearea de valoare și la dezvoltarea durabilă în România” reprezintă sursa acestei informații.
Accentul pe sustenabilitate se reflectă într-o abordare practică, cuantificabilă și validată prin certificate. Angajamentul față de protecția mediului devine astfel o prioritate tangibilă.
În prezent, ideea de sustenabilitate este adesea privită cu scepticism – deși nu sunt în măsură să ofer o explicație detaliată a conceptului în sine, am observat însă cum se traduce în realitate la fabrica din Otopeni, unde PMI servește ca un model de producție care promovează progresul economic și minimizează concomitent impactul asupra mediului.
În apropiere de București, am avut ocazia să observ cum se aplică, în realitate, principiile sustenabilității, aici, în România.
- Obiectivul de zero deșeuri eliminate a fost atins în anul 2025, moment în care fabrica a obținut distincția Zero Waste nivel GOLD oferită de entitatea de evaluare TÜV SÜD, care confirmă eficiența gestionării deșeurilor;
- Rezultatele concrete ale acestei strategii se reflectă într-o performanță superioară de 95% în activitățile de prevenire, reciclare și compostare a deșeurilor, sub 5% fiind reprezentat de deșeuri incinerate cu extragerea energiei și 0% deșeuri direcționate către depozitele de deșeuri;
- În domeniul gestionării responsabile a resurselor de apă, fabrica a obținut în anul 2025 reînnoirea prestigioasei certificări Alliance for Water Stewardship, care recunoaște respectarea standardelor superioare de utilizare durabilă a apei;
- Tehnologia inovativă de epurare a apelor reziduale este reprezentată de două stații moderne de tratare a apelor uzate, care minimizează impactul asupra mediului și reflectă angajamentul PMI pentru o producție sustenabilă;
- În scopul reducerii amprentei de carbon și diminuării dependenței de combustibilii fosili, în anul 2025 au fost instalate 6.188 de panouri solare pe acoperișul și plafonul parcării fabricii, cu o capacitate totală de 3,4 MWp, care produc energie verde și susțin funcționarea unuia dintre cele mai mari boilere electrice industriale din România;
- În plus, 12 stații de încărcare pentru vehicule electrice sunt disponibile în parcarea fabricii;
- Implementarea unui sistem de transport integrat pentru peste 1.100 de angajați are un efect direct în reducerea amprentei de carbon.
- zero deșeuri la groapa de gunoi: în 2025, fabrica a primit certificarea Zero Waste nivel GOLD, acordată de TÜV SÜD, care certifică nivelul de performanță al fabricii în gestionarea deșeurilor;
Am pătruns în incinta fabricii, pas cu pas.
Se pot distinge cel puțin două puncte de vedere în această situație. Fabrica Philip Morris România din Otopeni a fost vizitată de mine cu o curiozitate deosebită, deoarece, așa cum am menționat anterior, nu am avut niciodată obiceiul de a fuma. La sosire, am fost imediat impresionată de aroma distinctivă a tutunului, care era un miros natural și proaspăt, asemănător cu cel al plantelor și al hârtiei.
Nu există citate directe aici
Însăși atmosfera din interior era una de curățenie impecabilă și de organizare eficientă, cu un flux de lucru foarte bine structurat.
Am apreciat foarte mult vizita și explicațiile detaliate, astfel încât voi încerca să prezint elementele cheie aici.
Structura fabricii este compusă din 7 secții în total, care includ Secondary Reduced-Risk Products (RRP), Digital Printing și Primary RRP printre cele mai relevante.
Acestea din urmă reprezintă sectoarele cheie ale unității de producție.
Procesul de producție începe în secția Primary, unde frunzele de tutun sunt mai întâi zdrobite grosolan pentru a rezulta o pudră. Această pudră este apoi uniformizată, măcinată fin și amestecată cu anumiți aditivi, printre care apă, glicerină, fibre de celuloză – care pot fi asemănate cu o hârtie albă și fină – și gumă de guar, un produs natural cu proprietăți de îngroșare, creând astfel un slurry dens. Ulterior, acest slurry este turnat pe o bandă de oțel și supus unui proces de uscare într-un uscător de mari dimensiuni, generând o foaie continuă de tutun care este înfășurată pe bobine. Înainte de a fi expediate către Secondary RRP, aceste bobine sunt supuse unei tăieturi și unei inspecții „at line” pentru garantarea calității și respectarea standardelor.
În cadrul zonei Secondary, are loc asamblarea și formarea componentelor de bază pentru produsele consumabile fără fum, de la elementele de filtrare la batonul de tutun. Procesul de creare a batoanelor de tutun se desfășoară în echipamente specializate, unde foaia de tutun este supusă unor operațiuni de ondulare, aromatizare și modelare într-un flux continuu, fiind atent monitorizați parametrii critici de calitate. De asemenea, este remarcabil să observi cum milioane de rotițe lucrează împreună pentru asamblarea celui mai mic element.
În urma unei serii de operațiuni, piesele sunt asamblate cu exactitate, secționate, unite și acoperite cu hârtie, generând batoane duble de consumabile pentru produse fără fum. Ulterior, produsul trece printr-o serie de etape de finisare, incluzând secționarea, dirijarea și împachetarea în pachete, cartușe și cutii succesive, până ajunge la forma finală, gata de expediere.
În continuare, am avut ocazia să explorez și domeniul Digital Printing. Aici se desfășoară crearea design-urilor de ambalaj pentru produsele lipsite de fum. Pe lângă etapa principală de imprimare digitală, tehnologia utilizată în producție permite diverse operațiuni de design, adaptate necesităților specifice ale fiecărui produs: adăugarea de cerneală și lacuri, aplicarea de folii metalizate ori realizarea de efecte în relief prin embosare, toate acestea putând fi executate direct în procesul de imprimare. Ulterior etapei de imprimare, materialele sunt supuse procesului de tăiere în etichete individuale.
În ceea ce privește protecția angajaților, siguranta acestora reprezintă o prioritate de bază, care se reflectă în dotarea lor cu echipamente de protecție adecvate și implementarea unor măsuri preventive și sisteme de securitate avansate.
În spatele produselor care nu implică arderea tutunului se află știința.
În cadrul vizitei noastre, am aflat despre eforturile depuse de reprezentanții PMI pentru a ne prezenta modul în care știința și inovația sunt integrate în obiectivele lor ambițioase de a crea un viitor fără fum. PMI alocează resurse considerabile pentru cercetare și dezvoltare, cu scopul de a dezvolta soluții superioare pentru acei fumători adulți care nu ar reuși să renunțe la fumat.
La scară globală, 99,7% din fondurile alocate pentru cercetare și dezvoltare sunt concentrate pe aceste produse inovatoare. Un număr impresionant de 1.600 de cercetători și specialiști, printre care fizicieni, biologi, chimiști, medici, epidemiologi și experți în științe comportamentale, lucrează activ pentru a stabili bazele științifice ale produselor fără fum.
Trebuie remarcat că produsele fără fum, deși concepute ca o alternativă mai sigură, nu sunt complet lipsite de riscuri și conțin nicotină. Dezvoltarea acestor produse are drept scop oferirea unei opțiuni superioare continuării fumatului. Fără a discuta în detaliu despre procesul riguros de evaluare științifică, care este esențial dar nu face obiectul acestui articol, se poate spune că întregul proces de creare a produsului, de la cercetarea chimică și fizică a aerosolului, la evaluarea clinică și monitorizarea pe termen lung după comercializare este esențial pentru PMI. Scopul este de a stabili o bază solidă de dovezi care să demonstreze potențialul redus de expunere la substanțe nocive al produselor fără fum, comparativ cu fumatul tradițional.
Într-o ordine de idei, vreau să subliniez un anumit aspect pe care Mihai Bundoi, responsabil cu Afaceri Științifice și Medicale, l-a adus în discuție, și anume reducerea daunelor cauzate de tutun.
Abordarea de sănătate publică cunoscută sub numele de Tobacco Harm Reduction (THR) se concentrează pe diminuarea impactului nociv al fumatului asupra fumătorilor adulți care, în lipsa acestei strategii, ar continua să fumeze.
Conceptul fundamental reducere a nocivității se bazează pe faptul că nu toți fumătorii își pot lăsa această obișnuință, însă pot diminua efectele negative prin trecerea la soluții alternative care nu implică arderea tutunului. Spre exemplu, utilizarea echipamentului de protecție precum căștile în timpul deplasării cu bicicleta ilustrează același principiu de reducere a riscurilor.
La scară globală, 1 miliard de fumători reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, iar abordările convenționale, cum ar fi prevenția și abandonarea acestui obicei, se dovedesc insuficiente pentru a diminua rapid efectele nocive ale fumatului.
Procesul de ardere a tutunului este esențial pentru înțelegerea problemelor asociate fumatului. Acest fenomen conduce la eliberarea a peste 6.000 de substanțe chimice. Cauza principală a bolilor legate de fumat nu este nicotina, ci mai degrabă produși rezultanți din
arderea tutunului
.
Funcționarea Tehnologiei de încălzire a tutunului reprezintă un subiect de interes.
Sub o optică științifică, un fapt esențial poate fi sintetizat astfel: arderea devine redundantă, ceea ce conduce la o diminuare considerabilă a substanțelor periculoase. Întrucât produsele care nu implică ardere nu incinerează tutunul, acestea emit substanțe nocive în cantități mult mai mici și ar putea fi considerate o opțiune superioară pentru fumătorii maturi care nu reușesc să își întrerupă acest obicei, în locul continuării fumatului.
În țări precum Suedia, procentul de fumători este în prezent de aproximativ 5%, fenomen asociat cu adoptarea soluțiilor alternative la fumat, cum ar fi snus-ul, în timp ce Japonia a înregistrat o reducere considerabilă a numărului de fumători odată cu lansarea produselor care încălzesc tutunul, oferind astfel o scădere semnificativă a fumatului tradițional.
Transformarea PMI se bazează pe știință și pe principiile reducerii prejudiciilor cauzate de tutun. Compania adoptă o strategie riguroasă și transparentă pentru a crea soluții alternative pentru fumătorii adulți, menite să micșoreze efectele fumatului asupra sănătății publice.
Pentru a fi transparent până în ultimul moment, acesta este scopul.
Pentru cei care nu au obiceiul de a fuma, nu este recomandat să înceapă. În cazul în care fumezi deja, cea mai bună decizie ar fi să renunți. Iar dacă nu ești pregătit să renunți, atunci fă o schimbare în bine.
Articolul prezentat este susținut de Philip Morris România, un parteneriat strategic care a făcut posibilă această prezentare.
COMENTARII / 0