Fitch anunță ratingul României la miez de noapte, pe muchie de cuțit

Fitch a decis în intervalul nopții de vineri spre sâmbătă să păstreze ratingul României la BBB-, cea mai înaltă categorie recomandată investitorilor, astfel încât țara noastră să evite, la limită, retrogradarea în categoria „junk”, rezervată statelor cu risc ridicat.

Fitch a luat inițial o direcție diferită, iar România era aproape de a suferi o lovitură majoră.

Conform comunicatului oficial al Fitch,

Citește șiVideo „Nu îmi mai ajung banii”. Românii câștigă mai mult, dar își permit mai puțin. Cum explică economiștii paradoxul

„Agenția Fitch Ratings a confirmat ratingurile de risc de neplată pe termen long ale emitenților (IDR) României la nivelul «BBB-‌», cu perspectivă negativă”

Fitch Ratings a stabilit că ratingul de risc de neplată pe termen lung al emitenților români (IDR) este „BBB-” cu perspectivă negativă.

Calificativul BBB- este atribuit de cele trei mari agenții de evaluare financiară pentru a indica cât de sigur este să împrumuți bani unui stat, constituind ultimul nivel din categoria recomandată investițiilor.

Dacă ar fi avut loc o retrogradare la categoria junk, accesul statului la finanțare ar fi devenit mai dificil și costurile de împrumut ar fi crescut.

Raportul emis de Fitch scoate în evidență însă pericolele cauzate de instabilitatea politică, fiind una dintre principalele surse de anxietate pentru agenția de rating. În același timp, Fitch afirmă că România poate atinge obiectivul de deficit bugetar de 6% din PIB în acest an, însă subliniază necesitatea de a continua consolidarea fiscală prin reducerea cheltuielilor publice.

Raportul evidențiază și punctele slabe asociate deficitului de cont curent. În plus, susținerea calificativului BBB- a fost alimentată de intrările de fonduri europene.

Raportul realizat de Fitch

În raportul său, agenția Fitch explică: Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de fluxurile de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernanței se situează peste nivelul țărilor din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele bugetare și de cont curent (CAD) mari și persistente, de creșterea raportului datorie publică/PIB și a raportului datorie externă netă/PIB, de inflația ridicată și de o scenă politică internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată.

O viziune negativă indică deteriorarea finanțelor publice, cauzată de deficituri bugetare semnificative, deși în scădere, și de majorarea raportului datorie publică/PIB. Instabilitatea politică s-a intensificat după colapsul guvernului de coaliție, alcătuit din patru partide, iar drumul spre o soluție rămâne neclar. Acțiunile de consolidare au sporit perspectivele fiscale, însă riscuri majore persistă pe termen mediu, datorită dificultăților de implementare, costurilor socio-economice ale măsurilor adiționale și factorilor politici în contextul alegerilor parlamentare din 2028.

Factori esențiali ai ratingului

Deficitul public general al României, deși se îmbunătățește, rămâne încă semnificativ. Experții Fitch preconizează că acest deficit va scădea la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernului de 6%, datorită unei execuții bugetare mai eficiente de la începutul anului până în prezent și a unei creșteri anticipate a cheltuielilor de capital în a doua jumătate a anului 2026. Această rată este mult mai mică decât cea de 9,3% înregistrată în 2024, însă deficitul bugetar continuă să fie printre cei mai ridicați din categoria „BBB”.

În prima jumătate a anului 2026, deficitul de numerar a scăzut la 42 de miliarde de lei, reprezentând doar 2% din PIB-ul estimat pentru 2026, în contrast cu 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă a anului 2025. Veniturile au înregistrat o creștere, alimentată de majorarea cotei TVA, în timp ce cheltuielile au rămas în mare parte stabile, reflectând congelarea nominală a salariilor și pensiilor. Investițiile au atins 36% din obiectivul anual, iar execuția proiectelor finanțate de UE a ajuns la 40%, evidențiind natura sezonieră a cheltuielilor și influența factorilor politici, cum ar fi aprobarea întârziată a bugetului pentru 2026.

Creșterea incertitudinii politice: România rămâne fără guvern în urma destrămării coaliției de patru partide în mai 2026, după 10 luni de mandat. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial prelungită de riscuri politice și de politici publice, momentul formării, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale dincolo de 2026 și a întârziat aprobarea reformelor restante din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), ceea ce ar putea duce la pierderea fondurilor.

Ajustarea fiscală se va modera: Fitch se așteaptă ca reducerea deficitului să fie mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de deteriorare în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare bugetară înaintea alegerilor, creșterea economică slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Analiștii agenției estimează că deficitul bugetar se va reduce treptat până la 5% în 2028, presupunând cheltuieli de capital mai reduse, după finalizarea Fondului de Redresare și Reziliență (RRF), precum și o reindexare modestă a pensiilor și a salariilor.

Fitch estimează că datoria publică generală raportată la PIB va ajunge la 64,5% până în 2028, comparativ cu 59,3% la sfârșitul anului 2025, depășind media prognozată de 57,9% pentru țările similare, și va continua să crească, deși într-un ritm mai moderat. Agenția prevede că excedentul primar de stabilizare a datoriei va fi de 0,1% în 2028, ceea ce înseamnă că va fi necesară o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB pentru a menține raportul datorie publică/PIB. Traiectoria datoriei este, de asemenea, sensibilă la deprecierea leului românesc, deoarece 53% din datoria publică este în valută străină. În plus, agenția anticipează că raportul dobânzi/venituri va atinge 9,3% în 2028, comparativ cu 8% în 2025, ușor peste media prognozată pentru ratingul „BBB”, de 9,1%.

Dezechilibre externe semnificative: Fitch estimează că deficitul de cont curent se va reduce doar treptat, ajungând la 6,7% din PIB până în 2028, de la 7,9% în 2025, în ciuda unor deficite bugetare mai mici, dar va rămâne totuși cu mult peste mediana prognozată pentru ratingul „BBB”, de 0,3%. Analiștii agenției se așteaptă ca intrările nete de investiții străine directe (ISD) să finanțeze doar 26%. Intrările de capital ar trebui să susțină stabilitatea rezervelor internaționale brute, dar Fitch prognozează că acoperirea plăților externe curente din rezerve va scădea la 4,6 luni în 2028, de la 5,2 luni în 2025, în mare măsură în concordanță cu mediana prognozată pentru ratingul „BBB”. Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025, un nivel semnificativ mai slab decât poziția de creditor redusă prognozată pentru țările cu rating „BBB”.

Dependență ridicată de împrumuturile externe: Deficitele gemene semnificative ale României determină o dependență intensă de finanțarea din străinătate, ceea ce o face vulnerabilă la variațiile sentimentului pieței. Fluxurile considerabile de fonduri provenite din UE — inclusiv contribuțiile obișnuite din fondul de coeziune, granturile și împrumuturile din cadrul RRF, precum și prefinanțarea din mecanismul UE „Acțiunea pentru Securitatea Europei” — au diminuat cererea de finanțare externă a pieței în 2026.

Împrumuturile de pe piață vor rămâne, probabil, la un nivel ridicat, deoarece deficitele bugetare reduse sunt echilibrate de scadențele în creștere ale datoriei externe și de fluxurile de fonduri UE care se preconizează a fi mai reduse. Fitch estimează că aceste fluxuri se vor modifica la 1,5% din PIB în intervalul 2027-2028, în scădere față de 3,7% din PIB în 2026. Totuși, o implementare mai rapidă a investițiilor ar putea spori absorbția și, ca rezultat, ar genera fluxuri de fonduri UE mai mari.

Contracție economică; Redresare treptată: Fitch estimează că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda creșterii investițiilor finanțate de UE, întrucât scăderea veniturilor reale disponibile și încrederea scăzută a consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Fitch se așteaptă ca creșterea PIB-ului real să se redreseze spre potențialul său de 2,3% în 2028, susținută de îmbunătățirea dinamicii salariilor reale și de o redresare a investițiilor din sectorul privat, care vor compensa parțial scăderea cheltuielilor de capital din sectorul public. Creșterea PIB-ului real va rămâne sub media prognozată pentru țările comparabile, de 2,7%.

Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă un punct slab al ratingului, inflația medie anuală situându-se peste nivelul țărilor comparabile și, în mod constant, peste ținta de inflație a Băncii Naționale a României de 2,5% ± 1pp în ultimii ani. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au amplificat presiunile inflaționiste generate de majorarea cotei de TVA și de expirarea plafonului prețului energiei electrice în a doua jumătate a anului 2025, cauzând în mai 2026 creșterea IAPC global la 9,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, de la 5,8% în iunie 2025. Fitch prognozează că inflația va înregistra o medie de 7,6% în 2026, în creștere față de 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028.

ESG – Guvernanță: România ocupă poziția medie în rankingul WBGI, situându-se la percentila 62, ceea ce indică o istorie recentă de tranziții politice fără violență, un grad moderat de drepturi participative în procesul politic, capacitate instituțională moderată, stat de drept solid și corupție la nivel moderat.

Sensibilități ale ratingului

Factori care, fie separat, fie în grup, pot determina o acțiune negativă de rating/retrogradare

Finanțele publice: Eșecul punerii în aplicare a unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar conduce la stabilizarea datoriei publice raportată la PIB pe termen mediu, din cauza, de exemplu, a unui impas politic prelungit care împiedică implementarea politicilor publice, afirmă Fitch în raport.

Finanțe macro/externe: Există indicii care evidențiază un impact negativ asupra finanțării externe și a lichidității, precum și asupra stabilității macroeconomice, cauzate de tensiuni politice intense sau de un deficit bugetar și un deficit de cont curent (CAD) simultan, care persistă la niveluri înalte.

Factori care, fie individual, fie colectiv, ar putea conduce la o majorare a ratingului

Finanțele publice: Credința că consolidarea fiscală continuă va susține reducerea datoriei publice raportată la PIB în termen mediu poate determina o actualizare a perspectivei la

„Stabilă”

.

Finanțele externe: Scăderea datoriei externe și a riscurilor asociate finanțării străine, rezultând dintr-o corectare structurală a deficitului de cont curent.

Ce a spus ministerul de Finanțe înainte de a lua decizia.

Conversațiile cu agențiile de rating financiar sunt extrem de riguroase, deoarece acestea nu se limitează la analiza cifrelor actuale, ci evaluează și stabilitatea politică, precum și abilitatea statului de a perpetua reformele și de a păstra direcția fiscal-bugetară stabilită, a precizat ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, după ce a avut loc o întâlnire vineri cu reprezentanții Moody’s.

În cadrul evaluării în curs asupra României, am continuat dialog

Potrivit ministerului Finanțelor, din perspectiva financiară,

„România are argumente solide”

– deficitul a scăzut considerabil în primul semestru, veniturile au crescut, cheltuielile au rămas sub control, iar investițiile și fondurile europene continuă să sprijine economia.

În același timp, el a spus că în ultimele zile, formațiunile politice au tratat cu responsabilitate procesul legislativ de adoptare a proiectelor de reforme cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, de care depind sume importante de bani pentru țara noastră.

„Continuăm să apărăm cu maximă seriozitate poziția României și să demonstrăm cu toate argumentele disponibile că ajustarea fiscală produce rezultate. România trebuie să transmită, fără echivoc, stabilitate, coerență și responsabilitate”, a subliniat ministrul interimar al Finanțelor.

Cele trei mari instituții de evaluare creditărilor – S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch – atribuie ratingului suveran al României o perspectivă negativă, situând astfel națiunea noastră la doar un nivel de la clasificarea „junk”, adică neconvenabilă pentru investiții.

„O decizie pe muchie de cuțit”

Decizia Fitch a fost estimată să fie una

„pe muchie de cuțit”

, conform consultantului financiar Adrian Negrescu.

Negrescu a avertizat că

„vineri va fi o zi decisivă pentru România”

– agenția Fitch se pregătește să declare dacă ratingul Româ

„Până acum o lună, experții străini priveau criza politică de la București ca pe o «ploaie de vară», o criză soft pe care o evaluau cu un risc mediu, convinși fiind că politicienii vor rezolva rapid problema. Timpul a trecut și, din păcate, indecizia de pe scena politică s-a accentuat, iar temerile experților au crescut, mai cu seamă că ideea alegerilor anticipate a trecut în prim-plan”, spunea economistul miercuri, într-o postare pe pagina lui de Facebook.

Consultantul a precizat că, din perspectiva specialiștilor din agențiile de rating, acest lucru reprezintă practic prelungirea stării de indecizie politică, disoluția autorității guvernamentale, și implică riscul de a se îndepărta de angajamentele de reducere a deficitului bugetar.

În contextul prezentat, el a subliniat că, deși performanța bugetară a primului semestru indică o progresie semnificativă, deficitul a scăzut la 41 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB, comparativ cu 69,8 miliarde de lei și 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului precedent, experții din agențiile de rating se întreabă, în esență, dacă această tendință ascendentă va fi păstrată și în

„Să nu uităm că România a funcționat aproape tot primul trimestru fără buget aprobat. Inflația a fost mai mare decât cea prevăzută în buget, iar cheltuielile de capital finanțate național au fost reduse, ceea ce a influențat în sens pozitiv deficitul, dar a slăbit calitatea creșterii. Dincolo de deficit, un mare semn de întrebare îl reprezintă datoria publică. Planul fiscal pe șapte ani, agreat la nivel european, prevedea datoria generală a administrației publice la 55,7% din PIB în 2025, 58,5% în 2026 și 60,6% în 2027. Ultima traiectorie a Comisiei Europene arată 59,3%, 61,6% și 63,4%. Diferența persistentă de aproximativ 3 puncte procentuale din PIB afectează percepția agențiilor de rating legată de stabilizarea datoriei pe termen mediu”, a menționat Adrian Negrescu.

Evaluarea de viitoră de la Moody’s, programată pentru 7 august, reprezintă următorul pas major pentru România.

La ce entități sunt subordonate agențiile de rating?

Moody’s, o companie americană listată și independentă, este deținută în proporție de 13% de miliardarul Warren Buffett. Fitch se găsește majoritar sub controlul societății franceze Fimalac, fondată de Marc Ladreit de Lacharrière, iar 20% din capital aparține grupului Hearst. Standard & Poor’s este deținută de editorul american McGraw-Hill Companies.

Atunci când Fitch acordă un rating unei state, procedura este riguroasă și confidențială, implicând o combinație între analizarea datelor și dialogul direct cu autoritățile naționale.

În ce direcție își desfășoară activitatea Fitch?

Pregătirea și colectarea de date. Specialiștii de la Fitch își concentrează eforturile pe adunarea și interpretarea unei varietăți extinse de informații: indicatori macroeconomici precum PIB, inflație și șomaj, datoria publică, reglementările fiscale, balanțele externe, capacitatea instituțională, schimbările politice și reformele recente. În plus, aceștia urmăresc rapoarte oficiale, tendințele pieței, publicațiile de știri și evaluările terților.

Întâlniri directe și discuții. Cine participă: În mod obișnuit, responsabilul principal pentru evaluarea suverană (uneori însoțit de unul sau doi colegi) conduce procesul. În cazul ratingurilor majore sau complexe, poate fi activă o echipă restrânsă. Numărul exact rămâne neclar, însă, în general, se limitează la câțiva experți.

Cu cine discută: Analiștii stabilesc întâlniri — de obicei o singură sau două sesiuni anual, însă mai frecvent în perioade de risc crescut — cu factorii cheie de decizie la nivel național: oficialii din Ministerul Finanțelor și reprezentanții băncii centrale. Ocazional, se adună și alte agenții guvernamentale, experți economici, uneori participanți semnificativi din piețele financiare sau economiști independenți.

Aceste sesiuni sunt extinse și includ strategia fiscală, perspectiva economiei, viabilitatea datoriei, proiectele de reformă guvernamentală, amenințările politice și provocările actuale. Conversația rămâne deschisă, însă păstrează confidențialitatea.

Analiza: După întâlniri, analistul principal construiește o propunere de rating, fundamentată atât pe date statistice, cât și pe informații calitative obținute din discuții.

Conform criteriilor divulgate de Fitch, ratingul se stabilește pe baza performanței macroeconomice, solidității fiscale, eficienței instituționale, finanțelor externe, riscului politic și stabilității sectorului financiar.

Rezultatul deliberării interne: propunerea de rating este prezentată comitetului suveran Fitch, format din experți în analiză și factori de decizie cu experiență. Membrii comitetului evaluează propunerea, formulează întrebări, discută și decide prin vot. Decizia se stabilește prin vot egal, demonstrând expertiza și judecata colectivă.

Pentru țările cu profil ridicat sau în situații de modificări semnificative ale ratingului, comitetul poate include un număr mai extins de membri, uneori ajungând la 20. În celelalte cazuri, de obicei, constituie o echipă restrânsă.

Publicarea ratingului: După ce a realizat o verificare finală, Fitch transmite decizia guvernului și eliberează un raport complet, detaliind ratingul, perspectiva și motivele.

Ce semnifică fiecare calificare a ratingului.

Investment Grade (Recomandat pentru investiții) – AAA

Acest nivel reprezintă cel mai înalt calificativ, semnificând o abilitate excepțională de a-și onora obligațiile financiare. Probabilitatea de neplată este practic inexistentă. Este acordat foarte rar și exclusiv entităților sau țarilor care prezintă o economie stabilă, lichiditate excelentă și perspective extrem de solide.

Ratingul AA+ / AA / AA- este considerat Foarte sigur.

Rezultatul evidențiază o capacitate de plată foarte solidă, însă prezintă o vulnerabilitate ușor mai mare decât ratingul AAA în situații de schimbări neașteptate ale mediului economic sau politic.

A+ / A / A- – în stare de echilibru, însă cu o vulnerabilitate moderată.

Capacitatea de plată este considerată solidă. În schimb, variațiile economice, inclusiv cele negative, pot deteriora această categorie într-un interval mai scurt decât ratingul AA.

BBB+ / BBB / BBB- indică Ultimul nivel de calificare investment grade.

Nivelul de calitate este mediu, iar investitorii pot continua să îl considere potrivit. Este destul de stabil, însă răspunde sensibil la șocuri economice adverse sau la amenințări politice. În cazul în care ratingul scade sub BBB-, clasificarea trece la speculativă.

Speculative Grade („Junk” sau nerecomandat investițiilor)

BB+ / BB / BB- – Speculativ, vulner

B+, B și B- semnalează un risc major de default.

Entitățile se află în fața unor incertitudini financiare serioase. Această stare poate să se agraveze rapid dacă se manifestă probleme economice interne sau externe.

CCC+ / CCC / CCC- indică un nivel de risc de default extrem.

Capacitatea de plată depinde de condiții de piață favorabile. Orice șoc economic poate duce direct la incapacitatea de a plăti. În practică, default‑ul este probabil.

CC – În pragul incapacității de plată

emitentul este extrem de probabil să nu poată să-și achite datoriile. Problemele sunt adânci și imediate.

C -Default iminent sau deja produs.

În realitate, capacitatea de plată a dispărut complet, iar default‑ul a început deja. Toți investitorii consideră că datoria este nerecuperabilă.

RD (Restricted Default) indică un default parțial.

Emitentul nu a plătit pentru una sau mai multe categorii de dator.