Fitch decide vineri dacă va retrograda ratingul României la categoria junk. Negrescu: „Agenția are câteva…

Se creează un element div și se atribuie la variabila ad.

ad.id = ‘AdSense’;

ad.className = ‘AdSense’;

Citește șiSEC propune noi reguli pentru custodia criptomonedelor de către fondurile de investiții din SUA

ad.style.display = ‘block’;

Linia de cod afișată este: ad.style.position = ‘absolute’;

ad.style.height = ‘1px’;

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3884375″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/economie/fitch-decide-vineri-daca-va-retrograda-ratingul-romaniei-la-categoria-junk-negrescu-agentia-are-cateva-variante-pe-masa-3884375″,”fullCatPath”:”/stiri/economie”}

Agenţia Fitch urmează să anunţe, vineri noaptea, dacă va retrograda ratingul României la categoria junk, „o decizie pe muchie de cuţit având în vedere criza politică”, a transmis miercuri consultantul financiar, Adrian Negrescu. În opinia sa, Fitch are câteva variante pe masă.

„Vineri va fi o zi decisivă pentru România. Agenţia Fitch urmează să anunţe dacă coboară ratingul României la categoria junk. E o decizie pe muchie de cuţit, în ultima perioadă şansele de retrogradare crescând pe măsură ce criza politică s-a adâncit. Până acum o lună, experţii străini priveau criza politică de la Bucureşti ca pe o ‘ploaie de vară’, o criză soft pe care o evaluau cu un risc mediu, convinşi fiind că politicienii vor rezolva rapid problema. Timpul a trecut şi, din păcate, indecizia de pe scena politică s-a accentuat, iar temerile experţilor au crescut, mai cu seamă că ideea alegerilor anticipate a trecut în prim-plan”, precizează acesta, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Acest script push o funcție în coada

Consultantul precizează că, din perspectiva experților din agenţiile de rating, situaţia reprezintă practic o prelungire a incertitudinii politice şi a dizolvării autorităţii guvernamentale, cu riscul de a devia de la angajamentele de reducere a deficitului bugetar. În aceste circumstanțe, alegerea făcută de agenţia Fitch a devenit imprevizibilă, chiar dacă Ministerul Finanţelor a obţinut rezultate pozitive în ceea ce priveşte reducerea deficitului bugetar, adaugă consultantul.

Într-un context în care Negrescu subliniază că, deși performanța bugetară din primul semestru indică o îmbunătățire concretă, deficitul a scăzut la 41 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB, comparativ cu 69,8 miliarde de lei și 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului precedent, experții din agențiile de rating se întreabă fundamental dacă această tendință ascendentă poate fi păstrată în a doua jumătate a anului.

În primul trimestru, România a funcționat aproape fără un buget aprobat. Inflația a depășit estimările bugetare, iar cheltuielile de capital finanțate la nivel național au fost diminuate, ceea ce a adus un efect pozitiv asupra deficitului, însă a compromis calitatea creșterii. În afara deficitului, datoria publică reprezintă un semn major de îndoială. Planul fiscal pe șapte ani, aprobat la nivel european, prevede ca datoria generală a administrației publice să ajungă la 55,7% din PIB în 2025, la 58,5% în 2026 și la 60,6% în 2027. Ultima traiectorie a Comisiei Europene indică valori de 59,3%, 61,6% și 63,4%. Diferența persistentă de aproximativ 3 puncte procentuale din PIB influențează percepția agențiilor de rating privind stabilizarea datoriei pe termen mediu.

„Să nu uităm că România a funcţionat aproape tot primul trimestru fără buget aprobat. Inflaţia a fost mai mare decât cea prevăzută în buget, iar cheltuielile de capital finanţate naţional au fost reduse, ceea ce a influenţat în sens pozitiv deficitul, dar a slăbit calitatea creşterii. Dincolo de deficit, un mare semn de întrebare îl reprezintă datoria publică. Planul fiscal pe şapte ani, agreat la nivel

În același timp, se evidențiază că un alt motiv de îngrijorare este legea unitară a salarizării din sectorul public; dacă se aprobe în forma discutată, aceasta ar adăuga anual aproximativ 12 miliarde de lei la cheltuieli, începând cu 2027, echivalentul a 0,6% din PIB. Această creștere trebuie susținută fie prin majorarea taxelor, fie prin reducerea cheltuielilor în alte domenii, fie prin contractarea de noi împrumuturi. Nicio variantă nu rămâne neutră din punct de vedere al ratingului, subliniază consultantul citat.

„Dacă se va ceda la presiunea sindicală, se poate ajunge la un plus de 20 de miliarde de lei la factura salariilor bugetare ceea ce riscă să facă ţinta de deficit din 2027 aproape imposibil de atins. Fitch, Moody’s şi S&P privesc cu atenţie şi îngrijorare la acest potenţial derapaj financiar la fel cum percep şi discuţiile asumate de o serie de partide politice care cer, sus şi tare, reducerea taxelor. O asemenea decizie, de reducere a fiscalităţii fără studii de impact, fără ca economia să poată să compenseze eventualele pierderi financiare ale statului reprezintă un motiv pentru care neîncrederea agenţiilor în situaţia de la Bucureşti s-a accentuat în această vară în ciuda eforturilor lui Alexandru Nazare şi ale BNR în a le explica că ‘joaca de-a promisiunile cu iz electoral’ este doar imagine, poziţionare politică şi că are şanse mici de a deveni realitate”, scrie Negrescu.

Care sunt opțiunile pe care le poate lua Fitch?

Conform lui, Fitch dispune de mai multe opțiuni: păstrarea ratingului BBB- cu perspectivă negativă, menținerea plusului și plasarea pe Rating Watch Negative, retrogradarea la BB+ cu perspectivă stabilă și retrogradarea cu perspectivă negativă. El menționează, de asemenea, că agenția de evaluare financiară ar putea amâna o decizie negativă, invocând îmbunătățirea din primul semestru și calmul de pe piețe.

„Şi asta în condiţiile în care agenţiile de rating evită, în general, ca deciziile lor să ducă la ieşiri masive de capital din ţările vizate. Altfel spus, o eventuală decizie de retogradare la junk nu ar scoate automat România din toţi indicii investment-grade, însă ar creşte riscul ca S&P sau Moody’s să ia decizii similare. Iar pentru România asta ar însemna o criză majoră cu potenţial de tsunami economic. Decizia Fitch va fi publicată pe 31 iulie. Dincolo de anunţul în sine, mesajul agenţiei de rating legat de stabilizarea datoriei, credibilitatea consolidării după 2026 şi capacitatea politică vor conta mai mult decât simpla treaptă de rating. În esenţă, orice mişcare negativă ar avea consecinţe directe asupra costului de finanţare al statului, asupra băncilor şi, în final, asupra economiei reale”, a mai arătat Adrian Negrescu, în postarea sa.

Toate cele trei mari agenţii de rating – S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch – au atribuit ratingului suveran al României o perspectivă negative, situând astfel țara la un pas de obținerea unui calificativ din categoria junk (nerecomandat pentru investiţii).

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });