Generația Z refuză să fie șef: de ce fuge de pozițiile de conducere

Tot mai puțini angajați tineri aspiră la funcții de conducere. Vor exista și efecte. Dacă întreprinderile nu reușesc să formeze noi lideri și să încurajeze Generația Z să preia roluri manageriale, ar putea întâmpina dificultăți din ce în ce mai mari în menținerea performanței, relatează Euronews.

În rândul Generației Z, realizările în carieră nu se măsoară mai mult prin avansări. Un număr semnificativ dintre aceștia preferă să pună accent pe armonia dintre activitatea profesională și viața privată, sacrificând responsabilități suplimentare și orele extinse de muncă.

Fenomenul devine o problemă tot mai accentuată pentru firme, dintre acestea multe se confruntă deja cu probleme în formarea viitorului grup de lideri.

Citește șiCât de ușor găsești piese pentru OMODA și JAECOO în România? Compania anunță 25 de service-uri autorizate

6% dintre membrii Generației Z doresc să ocupe poziții de conducere și să devină șefi, conform analizelor la nivel mondial. Pentru organizații și structurile acestora, această situație reprezintă o problemă majoră, a declarat pentru Euronews Tomasz Szklarski, director general al Enpulse și expert în implicarea la locul de muncă.

Conform specialistului, tinerii angajați manifestă reticență în a prelua poziții manageriale, iar principalul motiv este legat de responsabilitățile tot mai mari pe care le presupun aceste funcții.

Managerii se confruntă cu o presiune intensă.

În ultimii ani, numărul de angajați sub un singur manager a crescut semnificativ, iar dimensiunea medie a echipelor s-a dublat, trecând de la aproximativ șase la 12 persoane.

Managerii se confruntă cu o presiune tot mai intensă în această situație. Într-o direcție, aceștia trebuie să răspundă consiliilor de administrație și conducerii superioare pentru realizarea obiectivelor de afaceri. În cealaltă direcție, se așteaptă ca ei să contribuie la dezvoltarea, motivarea și bunăstarea echipelor, care devin din ce în ce mai numeroase.

„Generația Z a cântărit cu atenție ce înseamnă echilibrul dintre viața profesională și cea personală, comparându-l cu sacrificiile necesare pentru a deveni șef. Tinerii pot vedea clar povara pe care o implică funcția de conducere. Un manager răspunde atât în fața superiorilor săi, cât și față de echipe din ce în ce mai numeroase, care necesită sprijin constant”, a afirmat Szklarski.

În ce fel va influența acest lucru Europa?

Scăderea atracției față de pozițiile de conducere nu este limitată sectorului corporativ, ci constituie o tendință la nivel mondial, iar pentru Europa aceasta ar putea fi extrem de problematică, întrucât transformările demografice au început deja să scadă numărul de lucrători.

„Vor fi din ce în ce mai puțini oameni care lucrează, mai ales în Europa. Dacă nu formăm o nouă generație de manageri și nu pregătim oamenii să-și asume responsabilitatea pentru echipe, ne vom confrunta cu provocări din ce în ce mai mari în ceea ce privește menținerea eficienței organizaționale”, a avertizat expertul.

Chiar dacă inteligența artificială se infiltrează tot mai profund în domeniul afacerilor și automatizează diverse activități, Szklarski susține că aceasta nu va elimina lipsa de manageri.