Atunci când îți construiești afacerea, alegerea formei juridice reprezintă un pas crucial. Această decizie are implicații directe asupra sumei pe care o achiți pentru taxe și impozite. Potrivit lui Cosmin Dumitrașcu, un expert contabil și antreprenor care a fondat ABS Group România, există o serie de greșeli comune pe care oamenii de afaceri le fac, iar acesta a realizat o listă cu cele mai frecvente dintre ele.
Potrivit lui Dumitrașcu, greșelile nu sunt întotdeauna intenționate, ci mai degrabă rezultă din lipsa de informare sau presupunerea că „lucrurile se pot rezolva și așa”. Fiscul a devenit digitalizat și are acces la informații aproape în timp real, ceea ce înseamnă că orice eroare poate duce la costuri suplimentare și stres.
În procesul de creare a propriei firme, uneori antreprenorii neglijează importanța alegerii unei forme juridice adecvate. În plus, există o 1 problemă fundamentală: lipsa de înțelegere a conceptului de TVA.
Citește șiAur și argint se prăbușesc: ce a declanșat scăderea?
Nu își aleg corect forma juridică și nu cunosc nici ce reprezintă TVA-ul
reprezintă una dintre greșelile critice pe care le fac. Această neînțelegere îi poate afecta semnificativ pe cei care își încep propria afacere.
În numeroase situații, antreprenorii se confruntă cu dificultăți în a decide între crearea unei SRL și a unei PFA, luând, în cele mai multe cazuri, decizia la întâmplare sau bazându-se pe recomandarea unui prieten.
În mod surprinzător, mulți întreprinzători decid să-și stabilească o structură comercială fără consultanță specializată și numai după aceea realizează că au făcut o alegere inadecvată, care îi va costa foarte mult.
În numeroase situații, greșelile nu se limitează la aspectele menționate anterior, ci se extind și asupra TVA, domeniul în care antreprenorii nu au cunoștințe despre obligația de a fi plătitori de TVA și nici despre plafoanele aferente.
“Ar fi de preferat înainte, cel târziu imediat după depășirea acestuia“
, subliniază Cosmin Dumitrașcu, adăugând că înregistrarea ca plătitor de TVA trebuie realizată la data atingerii sau depășirii plafonului.
În plus, potrivit acestuia, oamenii de afaceri nu au cunoștințe clare despre momentul oportun pentru a adopta sistemul de TVA la încasare în detrimentul celui de TVA la facturare.
Înainte de a-și stabili o structură juridică, este recomandat să se realizeze o evaluare comparativă a implicațiilor fiscale.
În mindset-ul unor antreprenori, existența fondurilor în firmă este direct asociată cu veniturile personale. Această perspectivă tendențioasă poate conduce la decizii financiare neinformeate. Confuzia dintre conturile companiei și cele personale poate avea implicații financiare nefaste. Acest fenomen este considerat una dintre greșelile capitale pe care antreprenorii le comit în gestionarea propriei afaceri.
O serie de greșeli frecvente comise de antreprenori includ confundarea fondurilor companiei cu resursele financiare personale, ceea ce îi determină să utilizeze veniturile și bunurile companiei în scopuri individuale, să efectueze plăți nejustificate din conturile companiei pentru acoperirea cheltuielilor personale, să ridice numerar fără o justificare clară, să emită facturi false sau majorate pentru servicii care nu au fost prestate.
În cazul unui control efectuat de ANAF, reclasificarea poate conduce la riscuri financiare considerabile, constând într-un impozit de 16%, la care se adaugă dobânzi și penalități. Această situație a devenit și mai critică odată cu implementarea SAF-T, care a ridicat posibilitatea unor consecințe financiare severe în urma unei eventuale reclasificări.
Una dintre greșelile frecvente ale antreprenorilor este lipsa de cunoștințe privind obligațiile fiscale pe care aceștia trebuie să le îndeplinească. Ignoranța în acest domeniu poate conduce la consecințe nefaste. Acest aspect este esențial pentru funcționarea corectă a unei firme.
O concepție greșită predominantă în rândul antreprenorilor este aceea că lipsa veniturilor într-o firmă îi exonerează de orice responsabilitate față de organul fiscal. Acest mod de gândire îi poate conduce pe antreprenori la dificultăți ulterioare.
Chiar și în cazul în care o firmă nu înregistrează nici o activitate, anumite responsabilități rămân în vigoare. Acestea pot include obligații financiare și raportări periodice către autoritățile competente. Într-o astfel de situație, administratorii sunt obligați să depună eforturi pentru a respecta cadrul legal și a evita consecințele nefaste.
Obligațiile contabile ale antreprenorilor sunt următoarele:
Sancțiuni financiare pot fi impuse de către autoritățile fiscale în cazul în care nu sunt respectate reglementările menționate anterior.
„În cazul în care nu mai întreprindeți nimic cu societatea, cel puțin suspendați-o. Nu mai suportați nici cheltuielile pentru servicii de contabilitate, iar singurele responsabilități față de ANAF se reduc la depunerea situațiilor financiare anuale”, afirmă fondatorul ABS Group România.
Antreprenorii neglijează adesea să înțeleagă limitele cheltuielilor deductibile pentru persoanele fizice autorizate și societățile cu răspundere limitată. 4 este un număr semnificativ în acest context, deoarece reflectă o problemă comună. Cheltuielile eligibile pentru deducere sunt adesea un subiect de incertitudine.
Nu cunosc ce pot deduce și ce nu pe PFA/SRL, adică ce să cheltuiesc
este o afirmație care reflectă această incertitudine.
La un anumit moment, o eroare frecvent întâlnită, a cărei importanță nu pare deosebit de gravă la început, se dovedește a fi extrem de costisitoare pe termen lung, fiind legată de ceea ce se poate deduce în urma unei anumite situații.
Regulile Codului Fiscal sunt structurate astfel încât să ofere și posibilitatea de a beneficia de deduceri fiscale, pe lângă obligativitatea plății taxelor și impozitelor. Cosmin Dumitrașcu subliniază că o cheltuială poate fi efectuată din resursele companiei dacă are o conexiune directă cu obiectivele activității economice. Foarte multe situații au arătat că antreprenorii au achitat facturi pentru SRL/PFA din fondurile proprii, fără să știe că pot achita acele bunuri și servicii direct din conturile companiei. Necunoașterea a ceea ce poate fi decontat pe firmă/PFA pe termen lung are consecințe financiare majore în ceea ce privește taxele și impozitele, explică el.
“Codul Fiscal este conceput în așa fel încât să vină și cu deduceri fiscale, nu doar cu taxe și impozite. O cheltuială o poți efectua din companie dacă are legătură cu scopul activității economice. Am văzut foarte multe cazuri cu antreprenori care cheltuiau din banii proprii facturi pentru SRL/PFA, neștiind că pot plăti acele bunuri/servicii din conturile acestora. Faptul că nu cunosc ce pot deconta pe firmă/PFA, pe termen lung îi costă foarte mult la taxe și impozite”
, adaugă Cosmin Dumitrașcu.
În loc de a mări remunerația angajaților sub formă de bani, ceea ce ar implica taxe de peste 40%, angajatorii pot opta pentru oferirea unor beneficii suplimentare, precum abonamente medicale, tichete de masă, abonamente la activități sportive, programe de dezvoltare profesională, decontarea cheltuielilor legate de vehicule, o parte din costurile chiriei sau chiar sprijin pentru educația timpurie.
Procesul de decapitalizare a unei întreprinderi se realizează prin retragerea excesivă de fonduri sub formă de dividende, ceea ce poate destabiliza situația financiară a companiei. Decapitalizarea poate avea loc și ca urmare a unei distribuiri neregulate de dividende.
Retragerea de fonduri dintr-o companie prin dividende este considerată cea mai accesibilă metodă, 16% fiind cota de impozitare care se va aplica începând cu anul 2026.
În situația în care activul net contabil este problematic, se impune efectuarea unei analize detaliate anterior distribuirii unor sume considerabile de bani, deoarece aceasta implică un risc semnificativ de decapitalizare.
Încălcarea regulilor specifice protecției angajaților constituie o altă greșeală critică. 6 reprezintă codul acestei supervizări deficitare. Acest aspect ține de respectarea strictă a legilor care reglementează raporturile de muncă.
Toate schimbările privind Legea 53/2003 – Codul Muncii referitoare la angajarea personalului, ajustările remunerative, atribuțiile, rutina zilnică, perioadele prelungite de muncă sau turele de noapte trebuie raportate și sincronizate în intervalul stabilit și în conformitate cu reglementările în vigoare. Este esențial ca aceste actualizări să fie efectuate prompt și în acord cu cadrul legal.
În multe cazuri, documentele cheie care reglementează raporturile comerciale dintre antreprenori și partenerii lor de afaceri, fie clienți, fie furnizori, nu sunt suficient de clare și detaliate. 7 reprezintă un număr semnificativ de firme care omit acest aspect crucial. În consecință,
Nu au contracte clare cu clienții și furnizorii
rămâne o problemă frecventă.
În România, acordurile de afaceri bazate pe înțelegeri verbale pot reprezenta, adesea, cele mai costisitoare înțelegeri comerciale. România este țara în care aceste acorduri își fac simțită prezența.
Nereglementarea printr-un acord contractual explicit și formalizat într-un document scris transparent poate transforma orice conflict cu un beneficiar sau un partener de aprovizionare într-un proces juridic anevoios.
În realitate, anumite aspecte precum detaliile convenite, termenele de plată specifice, furnizarea cu întârziere sau recepția întârziată a unui produs, precum și responsabilitățile privind prejudiciile și pericolele, nu pot fi demonstrate.
Încheierea unui acord contractual clar nu reflectă o lipsă de încredere în partener, ci mai degrabă dorința de a avea o înțelegere comună, precisă, a termenilor stabiliți, fără ambiguități, care să prevină divergențele de interpretare pe viitor.
COMENTARII / 0