Guvernul asumă scăderea puterii de cumpărare și reducerea taxelor în România

10,7% reprezintă rata inflației, iar scăderea puterii de cumpărare a salariului mediu brut se cifrează la 5,1%, pe fondul unei scăderi a produsului intern brut cu 0,2%. Aceste repercusiuni au fost generate de eforturile de reducere a deficitului bugetar, potrivit economistului Ionuț Dumitru, care deține și funcția de consilier onorific al lui Ilie Bolojan.
Aceste efecte sunt o consecință directă a corectării deficitului bugetar, după cum afirmă expertul.

„Ele sunt asumate și inevitabile, pentru că sunt două aspecte de comentat. În primul rând, când ai o situație de deficit bugetar de nouă-10% din PIB, ca să fac o o paralelă, e ca și cum ai o casă care în flăcări. Da, când ai un deficit bugetar atât de mare, e ca și cum ai avea un incendiu la casă și trebuie să-l stingi. Dar când îl stingi, evident că provoci o inundație”

, a explicat Dumitru într-un interviu exclusiv acordat Digi24.

Citește șiFederația F.P.I.A.R se extinde și în Milano cu MCM Avvocati

Scăderea impozitelor va trebui să fie amânată până când deficitul va fi micșorat.

Abia atunci când deficitul bugetar va atinge pragul de 3%, s-ar putea diminua presiunea fiscală asupra contribuabililor. Această țintă, previzionată pentru 2030, marchează momentul în care povara taxelor mari ar putea fi relaxată.

Potrivit lui Ionuț Dumitru, posibilitatea de reducere a taxelor în România este condiționată de atingerea unui deficit de sub 3% din PIB.
Abia atunci se poate discuta despre ajustarea sistemului fiscal pentru a fi mai atractiv pentru antreprenori.

„Dacă ne gândim ținta noastră e să reducem deficitul la 3% în 2030-2031, deci mai sunt mulți ani”

,
adaugă el.
Până atunci, anul 2030-2031 fiind reperul pentru reducerea deficitului la 3%, drumul spre modificarea taxelor și impozitelor este lung.

Un avertisment important a fost lansat de către consilier, care afirmă că în acest moment nu există resurse financiare suplimentare pentru implementarea unor noi măsuri de ajutor. În cazul în care reformele nu se vor continua cu aceeași viteză și cheltuielile statului nu vor fi gestionate cu precauție, obiectivele privind deficitul nu vor mai putea fi îndeplinite.

Viitorul dezvoltării economice este învăluit în incertitudine în România. Semnele de întrebare planează asupra perspectivei de creștere.

Perspectivele de creștere economică au fost anterior susținute în mare parte prin împrumuturi masive, pe care statul nu mai are capacitatea de a le contracta în prezent.

„România are o problemă majoră de competitivitate”

, o declarație care subliniază motivul pentru care, în acest moment, nici măcar o creștere economică substanțială, finanțată prin noi împrumuturi, nu ar mai fi posibilă pentru țara noastră.

Ilie Bolojan, consilier onorific al premierului, afirmă că experții în economie sunt conștienți de faptul că o creștere economică robustă nu poate fi atinsă fără asigurarea echilibrelor macroeconomice. Acest lucru înseamnă că, deși este posibilă o creștere economică, similar cu cea din anii precedenți, aceasta poate fi însoțită de deficite financiare considerabile care necesită corectare.

„Nu poți să o susții în termeni simpli, pentru că nu poți să faci deficite la nesfârșit pentru că acumulezi datorie și împovărează din ce în ce mai mult până te duci cu capul în zid”

, declară el. O astfel de creștere economică, bazată pe deficite mari și repetate, nu este viabilă, după cum subliniază economiștii.

Creșterea pensiilor și a salariilor este posibilă în anul următor, potrivit anumitor scenarii economice.

Anum 2027 va aduce posibilitatea de a ajusta atât pensia cât și salariul în funcție de bugetul disponibil, însă această măsură este condiționată de anumite circumstanțe economice specifice.

Decizia privind această chestiune trebuie să fie luată în cadrul bugetului pentru 2027, însă, potrivit lui Ionuț Dumitru, din 2027 încolo, este indicat ca veniturile salariale să înregistreze o creștere, concomitent cu diminuarea ponderii cheltuielilor în PIB.

„să reușim să reducem cheltuielile ca procent din PIB, adică salarii, pensii, asistență socială, toate cheltuielile statului, să crească într-un ritm mai mic decât crește PIB-ul nominal”

, afirmă el.

Indicele inflației anuale pentru luna aprilie a înregistrat o valoare de 10,7%, potrivit datelor oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică.

O analiză recentă scoate în evidență faptul că inflația reprezintă o modalitate de expropriere pentru persoanele care dețin economii. România se confruntă cu unei dintre cele mai mari creșteri de prețuri la nivelul Uniunii Europene.