Instabilitate politică, prețuri mari: Dobânzi crescute și risc PNRR

Costul economic al volatilității politice poate fi cuantificat direct și este reflectat în dobânzile la care se împrumută statul, precum și în impactul asupra cursului de schimb și a ratelor la credite. De asemenea, această instabilitate politică afectează și accesul României la fondurile PNRR, avertizează Confederaţia Patronală Concordia.

Organizația Concordia avertizează că România suportă consecințe economice directe și cuantificabile din cauza instabilității politice. Aceasta se reflectă în dobânzile la care statul se împrumută, cursul de schimb valutar, ratele creditelor și fondurile PNRR, pe care România riscă să nu le mai obțină.

„România plăteşte deja o penalizare zilnică pentru instabilitatea şi suprapunerea de crize pe care le parcurge”

Citește șiAur și argint se prăbușesc: ce a declanșat scăderea?

.
Mai exact, dobânzile la care statul se împrumută au înregistrat o creștere abruptă, de aproape un punct procentual comparativ cu nivelul din februarie, de la 6,4% la 7,31%. În cazul în care instabilitatea persistă, aceste majorări se pot accentua și mai mult, ceea ce implică cheltuieli mai mari pentru companii și rate lunare mai crescute pentru populație, se menționează într-un comunicat al organizației, remis marți.

Consecințele economice ale instabilității politice se vor reflecta în cursul euro, care ar putea înregistra o creștere de 1-2% față de valoarea actuală de 5,09 lei, ajungând la aproximativ 5,20 lei. În acest context, România, caracterizată printr-unul dintre cele mai ridicate niveluri de transmitere a cursului în inflație din regiune, va resimți imediat impactul acestei fluctuații asupra prețurilor de consum. În paralel, ratele la credite ar putea suferi o creștere de aproximativ 7,5-10%, ceea ce se traduce printr-o scădere a veniturilor disponibile și o presiune suplimentară asupra consumului.

Pe o perioadă de timp mai îndelungate, consecințele sunt considerabil mai semnificative, deoarece România se confruntă cu riscul de a-și pierde calificativul de țară investment grade în cazul în care această criză dăunează eforturilor de reducere a deficitului bugetar.

Consecințele instabilității politice sunt subliniate de Concordia, care avertizează că România ar putea suporta costuri financiare majore similare cu cele experimentate de Ungaria.

„Ungaria a trecut prin acest scenariu şi a plătit cu o creştere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanţare”

, arată raportul.
În urma unei analize, s-a estimat că, dacă acest scenariu se aplică României, cheltuielile suplimentare cu dobânzile ar putea fi de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 şi +33 miliarde în 2030.
În total, aceste cheltuieli suplimentare ar putea depăși 100 de miliarde de lei în cinci ani, potrivit Concordia.

Creșterea cheltuielilor suplimentare și menținerea bugetului de stat în parametrii stabiliți de partenerii europeni impun României să suporte consecințe financiare majore.
Pentru a face față acestor cheltuieli suplimentare și a respecta angajamentele asumate față de partenerii europeni, statul român se confruntă cu două posibile soluții: creșterea TVA cu 3 puncte procentuale sau majorarea tuturor impozitelor existente.
Însă, potrivit patronatelor, România nu are posibilitatea de a implementa un astfel de scenariu.

Țara noastră se confruntă cu două posibile evoluții, una favorabilă și cealaltă nefavorabilă.

Analiza realizată de Concordia dezvăluie că, în cel mai favorabil scenariu, România suferă o pierdere de cel puțin 30% din fondurile PNRR anticipate pentru 2026, echivalentă cu aproximativ 3,5 miliarde euro. În acest context, sunt posibile două evoluții. În cazul în care proiectele sunt sistate, reducerea creșterii economice este estimată la 0,2-0,3 puncte procentuale, ceea ce conduce la o scădere a încasărilor statului din taxe cu 600-700 de milioane de euro, iar deficitul bugetar se ridică la 6,43% din PIB, în paralel cu o creștere a șomajului și intrarea în faliment a unor firme. În situația în care statul decide să finanțeze continuarea investițiilor din bugetul propriu pentru a acoperi diferența, deficitul bugetar se accentuează la 6,9% din PIB, un nivel dificil de finanțat având în vedere costurile de împrumut în creștere.

În cazul unui scenariu nefaste, proporția de pierdere înregistrată este de 50%, ceea ce echivalează cu aproximativ 5,7 miliarde euro. În condițiile în care nu se acordă o compensație bugetară, reducerea creșterii economice este estimată la 0,35-0,40 puncte procentuale. În urma acestei situații, statul resimte o scădere de 1,4-1,5 miliarde euro din încasările fiscale, iar deficitul se ridică la 6,61% din PIB. În situația în care se acordă o compensație din fonduri publice, deficitul depășește 7,2%, un nivel care pune în pericol direct evaluarea țării.

Consecințele unui scenariu critic sunt subliniate într-un document, conform căruia 70% din reformele asumate prin PNRR nu se vor realiza, rezultând pierderi de aproximativ 8 miliarde euro. Nerealizarea acestor reforme va conduce la o scădere a PIB-ului cu 0,6-0,7 puncte procentuale, în timp ce pierderile fiscale estimate sunt de 1,9-2,0 miliarde euro, iar deficitul va ajunge la 6,75%. În cazul în care aceste pierderi sunt acoperite din fonduri naționale, deficitul va crește la 7,8% din PIB, existând un risc ridicat de retrogradare la statutul de junk.

Costul instabilității politice îl plătesc companiile şi cetăţenii. Decidenţii politici au datoria să restabilească, cât mai repede, încrederea mediului privat, a investitorilor şi a cetăţenilor în direcţia, stabilitatea şi predictibilitatea României

Concordia este o confederație patronală care reunește 20 de sectoare economice cheie din România, având o pondere semnificativă de 30% în Produsul Intern Brut și numărând aproape jumătate de milion de salariați, distribuiți în peste 4.200 de firme de dimensiuni variate, cu capital autohton și internațional.