INTERVIU Sergiu Manea, CEO BCR: „Tinerii care abandonează școala și munca sunt de fapt problema generației mele. Începe și de la oameni ca mine care au făcut prea puțin”

Sergiu Manea, conducătorul unei dintre cele mai mari instituții bancare din România, neagă existența unei tendințe în rândul tinerilor de a refuza munca. El prezintă, de asemenea, recomandări concrete privind modul în care aceștia pot economisi

• În România, un tânăr fără partener necesită mai mult de 4.300 lei net lunar pentru a asigura un trai de bază decent.
• Salariul de bază al țării îndeplinește doar 60% din această sumă, cu o diferență minimă peste.
• În intervalul dintre aceste valori se află una dintre cele mai neglijate adevăruri ale forței de muncă: tinerii sunt nevoiți să-și organizeze viitorul cu un buget care abia le acoperă nevoile curente.
• În același timp, România se situează printre țările europene cu cele mai mari proporții de tineri NEET – aceștia fiind persoane care nu sunt angajate și nu participă la niciun tip de educație.
• Salariul minim pe economie acoperă puțin peste 60% din această sumă. 

• În spațiul public, fenomenul este adesea asociat cu ideea că tinerii nu vor să muncească.
• Articolul este realizat într-un proiect jurnalistic organizat de Asociația Media DoR și finanțat de Banca Comercială Română (BCR), în parteneriat cu HotNews, partenerul de publicare al proiectului. Pentru că interviul este realizat cu reprezentantul finanțatorului proiectului, el este marcat ca advertorial, deși nu este un articol publicitar în sine.

L-am întrebat pe șeful BCR despre aceste date și alte realități economice care afectează tinerii. „Cu certitudine nu e o problemă a generației voastre. E o problemă a sistemului de educație și a generației mele, nu a voastră. Pleacă și de la oameni ca mine care au făcut prea puțin.”

Sustenabilitatea financiară și paradoxul economisirii

Citește șiSEC propune noi reguli pentru custodia criptomonedelor de către fondurile de investiții din SUA

Discursul corporatist despre educația financiară pleacă, de cele mai multe ori, dintr-un punct idealizat: cum pui bani deoparte, cum investești, cum creezi un fond de urgență. Pentru o mare parte din tinerii din România, economisirea pare însă o ecuație matematică imposibilă.

Întrebat despre decalajul dintre costul vieții și salariile de intrare, Sergiu Manea a adus în discuție propriul debut profesional: „Și eu, când am început să lucrez, am avut 80 de dolari pe lună. […] E o realitate care ar trebui să ofere o motivație de fapt. Cum fac să-mi dovedesc valoarea în piața forței de muncă, astfel încât aspirația mea să fie chiar mai mare decât acest «cost of living» decent?”, a explicat el.

Când a venit vorba despre soluții punctuale pentru cei care supraviețuiesc de pe o lună pe alta, Manea a subliniat importanța setării unui obiectiv, oricât de mic. În plus, a nuanțat ideea că doar persoanele cu venituri mari pot economisi. „Merită să pleci din a-ți crea un obiectiv. Vreau să economisesc, pentru ce? Și apoi cum fac să ajung acolo, care sunt nevoile și dorințele. […] Cine crede că are foarte puțini bani ar trebui să vorbească cu cineva, de preferință cu unul dintre colegii mei, și să spună: «sunt în situația asta, aș vrea să economisesc pentru asta. Hai să încercăm să facem un plan împreună!»”, a detaliat acesta.

Generație NEET: Un eșec sistemic, nu o problemă de atitudine

Fenomenul tinerilor care nu sunt nici în educație, nici în câmpul muncii reprezintă una dintre cele mai mari provocări sociale și economice ale României. „Manea a descris acest fenomen drept o fractură gravă de sistem și a spus că sistemul educațional are nevoie de sprijin pentru a transmite mai bine valorile și competențele necesare integrării profesionale. „Faptul că oamenii dispar și nu sunt nici în piața forței de muncă, nici în sistemul de educație este îngrozitor de grav”, a spus CEO-ul BCR. Potrivit acestuia, orice tânăr are nevoie să fie este capabil să trăiască în demnitate prin propriile puteri, iar rolul instituțiilor este să ofere instrumentele și contextul care să îi ajute în acest sens.”

Contribuția companiilor și datoria colectivă

Mediul privat și organizațiile neguvernamentale au dezvoltat tot mai multe programe dedicate integrării și dezvoltării tinerilor. Întrebat dacă decizia corporațiilor de a finanța spații de educație alternativă, precum hub-urile din rețeaua Zbor România, este dovada clară că statul nu reușește să răspundă suficient nevoilor tinerilor, Manea a nuanțat situația printr-un concept colaborativ: „Nu cred că statul a eșuat, ci cred că ar fi greșit ca noi să stăm acasă și să spunem «du-te tu la școală, că are doamna profesoară și statul grijă de tine». Noi toți, familiile, avem responsabilitatea asta. E datoria întregului sat, nu doar a primarului, să integreze pe cineva”. În viziunea sa, inițiativele precum hub-urile devenite „spații intergeneraționale, de tranziție” completează rolul instituțiilor publice prin crearea unor contexte de învățare și orientare profesională pentru tineri.

Iluzia câștigurilor rapide și educația investițională ca soluție

O realitate dură a momentului este mirajul câștigurilor facile. În condițiile în care jocurile de noroc au intrat oficial în calculul inflației la începutul anului, mulți tineri caută scăparea din presiunea costurilor lunare prin scheme de îmbogățire rapidă. Sergiu Manea descrie fenomenul ca pe un scurtcircuit sistemic care depășește individul. „Faptul că un tânăr intră în acest circuit vine din speranța de a obține un câștig rapid, pentru că există extraordinar de multă «peer pressure» sau foarte multă comunicare care induce în eroare. Nu e vorba despre «the small print», este vorba despre «the big image». Îi face mai puțin atenți la propria valoare, la propria pregătire. Și de fapt asta înseamnă că întreaga societate suferă”, a punctat CEO-ul BCR.

Tinerii trebuie să treacă de la așteptarea norocului la o formare în domeniul investițiilor pentru a ieși din această capcană. Scopul este ca aceștia să-și clarifice profilul de risc și să dezvolte o bază solidă de cunoștințe financiare, astfel încât să ia decizii informate privind banii lor, orientându-se spre mecanisme economice durabile.

Liderul bancar a admis franc că sistemul tradițional pierde uneori teren în fața unor jucători rapizi, capabili să răspundă mai agil nevoilor generației Z, dar a subliniat că datoria adaptării aparține exclusiv mediului corporate. „Voi sunteți trendsetteri. Astăzi e 2026, dar voi veți fi economia în 2035, în 2040. Voi veți fi cei care nu numai că setează o direcție, ci cei care execută acea direcție. E foarte important ca noi să fim atenți la ceea ce aveți nevoie ca și consumatori, pentru că voi veți forma viitorul.”

Ire publică și defecte de conducere

Întrebat despre propriile greșeli de leadership din ultimul deceniu, Manea a recunoscut că ritmul dictat de la vârf a ignorat uneori capacitatea reală a bazei. „Poate uneori am fost prea agresiv în a cere lucruri care probabil nu se puteau face. Am cerut lucruri fără să mă asigur că oamenii au resursele și contextul necesare”, a admis el.

În încheiere, imaginea economică a condus la o concluzie care depășește inflația, creditele și indicii de sărăcie. Când a fost întrebat ce problemă reală îl îngrijorează cel mai mult, Sergiu Manea a concentrat răspunsul pe relația dintre generațiile care dețin responsabilitatea. Egoismul propriei mele generații. Soluția pentru acest blocaj, a conchis el, rămâne doar construcția încrederii în fiecare zi, de la zero.

Acest material a fost realizat cu ajutorul unei burse acordate în cadrul cursului „Economie pentru Jurnaliști”, organizat de Asociația Media DoR și susținut financiar de Banca Comercială Română (BCR), în colaborare cu HotNews, care a acționat ca partener de publicare al proiectului. Echipă de producție media: https://www.metaverso.ro (Andrei Badea, Alexandru Simion, Augustin Moga, Robert Andronache).