Documentarul „IKEA Loves Wood”, realizat de jurnalistul danez Tom Heinemann și publicat recent și de Deutsche Welle, readuce în atenția publicului modul în care sunt administrate pădurile deținute de IKEA în România. „Compania taie câte un copac la fiecare secundă și este unul dintre cei care mari consumatori de lemn din lume. Mi-am pus întrebarea: este acest lucru sustenabil?”, explică Tom Heinemann, într-un dialog cu HotNews, de la ce a plecat investigația sa pe care făcut-o în pădurile României.
„În 2019-2020, m-am gândit: dacă o companie multinațională precum IKEA susține că este sustenabilă, ba chiar mai sustenabilă decât toți ceilalți, atunci acest lucru ar trebui investigat de jurnaliști independenți. Este sustenabilitate reală sau este o înșelătorie?”, spune Tom Heinemann, regizorul documentarului „IKEA Loves Wood”, într-o discuție cu HotNews.
În 2024 filmul a fost publicat și a fost inclus în programul mai multor festivaluri internaționale, printre ele cele din Marea Britanie, Australia, Grecia și România. A fost recunoscut atât în țara noastră, la Simfest, cât și în Italia, la Forest Festival Bergamo, în Estonia, la Matsalu Nature Film Festival, și în Polonia, la WFO, Nature Film Festival.
Citește șiErik Sagiyev, CEO KMG International (Rompetrol): „Marea Neagră rămâne o direcție strategică esențială pentru securitatea energetică a României”
În prezent, documentarul a fost preluat și pus la dispoziție publicului larg de platforma DW (Deutsche Welle), inclusiv pe canalul său de YouTube, ceea ce a declanșat noi dezbateri. În acest cadru, HotNews a purtat o conversație cu danezul Heinemann privind inițiativa sa.
„IKEA taie câte un copac în fiecare secundă”
Filmul IKEA Loves Wood a primit finanțare din partea televiziunii naționale daneze (DR) și a Institutului Național de Film. Tom declară că acesta este cel mai lung proiect pe care l-a inițiat vreodată, lucrând la el, cu pauze, pe parcursul a cinci ani.
„Timp de câțiva ani, am studiat site-urile IKEA și diverse videoclipuri promoționale ale companiei, am discutat cu experți independenți, cercetători universitari etc. și era ceva ce nu reușeam să înțeleg. Potrivit organizației britanice de mediu Earthsight, IKEA taie câte un copac în fiecare secundă și este, de departe, unul dintre cei mai mari consumatori de lemn din lume. Mi-am pus întrebarea evidentă: este acest lucru sustenabil?”, spune el.
Tom Heinemann, în vârstă de 67 de ani, activează ca freelancer și afirmă că de peste 30 de ani atrage atenția asupra
„părții nevăzute a globalizării.”
„Vreau să dezvălui modul în care partea bogată a lumii profită de partea săracă”
Tom Heinemann, jurnalist. Fotografie: Arhiva personală
„Am călătorit și am filmat pe tot globul pământesc, cu scopul de a dezvălui modul în care partea bogată a lumii profită de partea săracă. Asta mă motivează. Ăsta este drumul meu jurnalistic”, după cum zice.
IKEA deține cea mai vastă proprietate privată de păduri din România, iar Ingka Group, cea mai mare franciză a brandului, controlează 50,400 de hectare în țara noastră. În plus, Munții Carpați găzduiesc unele dintre ultimele păduri virgine și seculare din Europa.
„În țările vecine, cea mai mare parte a pădurilor originale a dispărut deja. România face parte și din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că trebuie să implementeze diverse directive, precum Natura 2000”, explică jurnalistul danez.
„România, una dintre cele mai corupte țări din Europa”
„Lemnul este materialul cel mai frecvent asociat cu mobilierul IKEA, iar motivul e întemeiat. Ne place să lucrăm cu lemn nu numai pentru că face parte din tradiția designului nostru scandinav, ci și pentru că lemnul este un material excelent din punct de vedere al designului, calității și mediului – cu condiția să provină din păduri gestionate în mod responsabil. Lemnul este sustenabil, regenerabil, reciclabil – și frumos”
este publicat pe pagina oficială a companiei IKEA.
În această etapă, firma declară că colaborează cu Consiliul de Administrare a Pădurilor (FSC) pentru a proteja pădurile globale printr-o administrare forestieră responsabilă, garantând că
„există păduri pentru toți, pentru totdeauna”
.
Materialul de lemn utilizat de IKEA este extras din mai mult de 50 de națiuni, dintre care primele cinci furnizori sunt Polonia, Rusia, Belarus, Suedia și Germania. Tipurile de lemn cele mai întâlnite în producție sunt pin, mesteacăn, fag și salcâm.
După datele anunțate de IKEA, circa 3% din materialul de lemn utilizat de firmă provine din România.
Au realizat filmări cu „tăieri la ras”
Împreună cu ecologiștii din Agent Green, jurnalistul Tom Heinemann a investigat modul în care IKEA gestionează pădurile din România. Imaginile capturate pe teren, susținute de fotografii realizate de dronă, evidențiază că numeroase zone au suferit exploatări forestiere intensive, inclusiv tăieri la ras. Conform documentarului, aceste activități ar fi determinat pierderea unor habitate naturale, degradarea solului și schimbări ale ecosistemelor locale.
„România este, de asemenea, una dintre cele mai corupte țări din Europa. Pe internet se pot găsi numeroase articole, videoclipuri și alte materiale despre corupție și violență în industria forestieră. Referitor la procentul de 3%, cea mai mare parte a lemnului este stejar, fag și frasin provenit din păduri foarte vechi, iar pentru a crește păduri noi este nevoie de mai mult de 100-140 de ani”, adaugă el.
Tom menționează că nu a întâmpinat probleme în timpul filmărilor. „Am decis de la început că, dacă auzeam drujbe într-o anumită pădure, nu urma să intrăm acolo. Într-una dintre păduri, am fost opriți de un pădurar care aparent lucra ca subcontractor pentru IKEA. A fost destul de ostil, dar am reușit să îl liniștim și am părăsit zona la cererea lui”, după cum spune.
În afara etichetei „sustenabil”
Fotografie din film documentar, Cicănești – Argeș. FOTO: Arhiva personală
„IKEA Loves Wood” prezintă și punctele de vedere ale unor experți în biodiversitate și sustenabilitate danezi, care după ce au analizat imaginile cu defrișările prezente în documentar au atras atenția că practicile companiei suedeze nu sunt orientate către mediu. Spre exemplu, un aspect din film arată cum păduri naturale (seculare, mixte și bogate biologic) au fost înlocuite cu monoculturi, lipsite de rezistența și biodiversitate. Heinemann arată în imagini cum la momentul în care a fost prezent în pădurile vechi deținute de IKEA, ei au încercat să planteze stejari noi, dar aceștia erau uscați.
Forest Stewardship Council este menționată de jurnalistul danez ca un element central în analiza sa. Această certificare, care ar trebui să asigure că lemnul utilizat de IKEA provine din surse responsabile, este prezentată în documentar ca fiind mai mult o formalitate birocratică decât un instrument real de protecție a pădurilor. În esență, se susține că prezența certificării nu garantează automat că activitățile de exploatare forestieră se desfășoară în mod responsabil. Dacă verificările nu sunt suficient de riguroase, certificarea poate induce consumatorii în eroare, oferindu-le impresia că totul este în ordine, chiar dacă pe teren există probleme reale.
Tom Heinemann povestește cum a cerut ajutorul celor de la Agent Green, pentru a-l însoți în diferite păduri deținute de IKEA în România, mai ales că activiștii lucraseră ani de zile pe aceeași problemă. „IKEA este cel mai mare proprietar privat de păduri din România (aproximativ 51.000 de hectare), așa că, după o perioadă lungă de cercetare și vizite pe teren, am decis să aleg șase zone forestiere deținute de IKEA. Unele erau tăieri rase în Suceava, iar altele păreau să fie încălcări ale zonelor Natura 2000 în Iași”, susține el.
„Răspunsul oficial al IKEA a fost că totul era în regulă”
„După ce am realizat primele filmări în pădurile IKEA, am contactat compania cu deplină transparență. Le-am transmis ceea ce consideram că reprezintă încălcări ale propriei politici de sustenabilitate, precum și ale numeroaselor documente pe care IKEA le trimisese autorităților forestiere din România. Le-am trimis imaginile filmate în urma investigației noastre și le-am oferit locațiile geografice exacte ale celor șase păduri deținute de IKEA. Răspunsul oficial al IKEA a fost că totul era în regulă și că aproape 100% dintre pădurile lor fuseseră auditate și aprobate de FSC”, spune jurnalistul danez.
Tom spune că reprezentanții IKEA au acceptat să se întâlnească cu el în pădurile în care filmase. „Le sunt sincer recunoscător pentru asta, deoarece IKEA, în mod normal, nu stă niciodată în fața unei camere, ci acceptă doar întrebări și răspunsuri în scris. Chiar dacă directorul IKEA pentru Climă și Natură a negat existența oricăror nereguli, sunt foarte bucuros că am putut, totuși, să ne întâlnim și să discutăm cu ei”, spune danezul.
Conform documentarului, în pădurile din Suceava au sosit șapte colaboratori, iar unul dintre aceștia a vorbit în fața camerei, reprezentând compania: Simon Henzell-Thomas, directorul IKEA pentru Climă și Natură.
Toți au vizitat locul defrișat, unde danezul a fost cu activiștii de mediu în urmă cu șase luni, și unde stejarii plantați erau uscați. De data asta, însă, Heinemann a găsit din nou pui de stejari plantați, de data asta cu tuburi de plastic care să-i susțină. Jurnalistul semnalează lui Henzell-Thomas că, din înțelegerea lui, pădurile sănătoase nu trebuie defrișate complet, dar cel din urmă susține că IKEA nu practică „clear cut” (tăiere la ras), ci ceea ce numește „substitute cut”.
Totuși, experții intervievați din film spun că acest termen nu este unul consacrat în silvicultură și că diferența este, în mare măsură, una de denumire, nu neapărat de efect asupra pădurii. „Poți să gestionezi pădurile în moduri care să fie bune pentru oameni, bune pentru planetă și bune pentru economie? În cadrul IKEA, credem asta 100%”, spune reprezentantul companiei suedeze în documentar.
Unul din fiecare grup de trei arbori, pentru fiecare hectar, trebuie conservat
Cu toate astea, „Ikea Loves Wood” atrage atenția și asupra regulilor FSC din România, care prevăd ca, după exploatarea unei păduri, să fie păstrați în picioare între unu și trei arbori de habitat la fiecare hectar. Acești arbori nu sunt tăiați, deoarece oferă adăpost și hrană pentru numeroase specii de animale, păsări și insecte. Documentarul susține însă că, în cele 12 hectare filmate, nu a rămas în picioare niciun astfel de arbore.
Jurnalistul de investigații a menționat că, pe parcursul a trei luni, a solicitat un interviu de la reprezentanții FSC, care inițial refuzau să participe. Ulterior, aceștia au trimis un răspuns scris în care susțin că nu există nicio problemă cu certificările lor.
„Memoria consumatorilor este scurtă”
„În așteptările mele modeste, sper ca IKEA să analizeze mai profund practicile sale atunci când vine vorba despre administrarea pădurilor. Știu că mulți consumatori (precum și angajați IKEA) au fost cu adevărat furioși, dar mulți ani de realizare a documentarelor mi-au demonstrat că memoria consumatorilor este scurtă. Dacă IKEA își va revizui și poate chiar își va schimba modul de lucru, precum și relația cu FSC, ar fi fantastic. Însă, sunt un jurnalist bătrân și cinic, care nu crede în Moș Crăciun și în alte povești”, spune jurnalistul danez.
El subliniază cum nu are nicio informație sau dovadă cu privire la corupția sau la comportamente corupte în ceea ce privește IKEA în România. „Totuși, nu am primit un răspuns direct din partea IKEA atunci când am întrebat (de mai multe ori) dacă au raportat vreodată cazuri de corupție sau comportamente corupte. Ei au spus doar: „Avem toleranță zero atunci când vine vorba de corupție”, spune jurnalistul.
„Autoritățile din România ar trebui să asculte experții internaționali”
Când se discută despre măsuri, danezul susține introducerea unor reglementări considerabil mai riguroase, a unor instrumente legale mai eficiente, precum și a unor sancțiuni financiare și penale mai severi, inclusiv închisoarea.
„Dacă autoritățile din România încă nu pot găsi vinovații care au ucis șase pădurari și în fața numeroaselor atacuri violente, nu sunt multe lucruri pozitive de spus. Autoritățile române ar trebui să înceapă să asculte experții internaționali, să implementeze directivele Uniunii Europene și să colaboreze cu ONG-urile locale. Pentru că industria nu face acest lucru.”
Heinemann afirmă că speră ca expunerea modului în care IKEA administrează pădurile din România să poată transforma situația din pădurile vechi, curate și frumoase din Carpați.
„Dar acesta este doar un vis frumos, nu coșmarul care este realitatea din România.”
IKEA a declarat:
„Nu împărtășim afirmațiile potrivit cărora activitatea noastră în România ar afecta echilibrul natural al pădurilor sau ar conduce la defrișări”
HotNews a contactat IKEA după ce a vizionat documentarul, solicitând clarificări privind datele prezentate. În cererea sa, s-a adresat companiei la subiectul suprafața de pădure deținută în România și la statutul său de cel mai mare proprietar privat de păduri din țara respectivă. De asemenea, s-au adus în discuție acuzațiile de posibile încălcări ale reglementărilor și tăierile efectuate în păduri vechi, precum și criticile legate de certificarea FSC. În final, s-a cerut informații despre eventualele măsuri de verificare a locațiilor și a lanțurilor de aprovizionare menționate în film.
Compania a prezentat răspunsul oficial, care este următorul:
Conștienți de pădurilor pentru populație, susținem un dialog bine informat privind modul de administrare a acestora. Recunoaștem că fotografiile care ilustrează activități forestiere pot provoca neliniște.
„Pădurile sunt ecosisteme gestionate pe cicluri de 120-150 de ani”
Nu împărtășim declarațiile care susțin că IKEA în România ar perturba echilibrul natural al pădurilor sau ar genera defrișări. Pădurile reprezintă ecosisteme gestionate pe cicluri de 120-150 de ani.
Prin urmare, fotografii capturate la un anumit punct din activitățile silvice nu pot ilustra, separat, progresul unei păduri sau efectele gestionării forestiere. Credem că aceste declarații nu se bazează pe probele existente în legătură cu planurile de amenajare, pe rezultatele monitorizării pe termen lung sau pe verificările independente. Compania IKEA folosește în jur de 2% din volumul de lemn recoltat anual în România, iar Ingka Investments* deține aproximativ 50.400 hectare de pădure, echivalentul a aproximativ 0,8% din suprafața forestieră a națiunii.
Toate zonele forestiere gestionate de Ingka Investments poartă certificarea FSC și sunt supuse inspecțiilor regulate efectuate de organisme de verificare independente, precum și de autoritățile competente. În cazul în care se constată neconformități sau încălcări ale reglementărilor legale, se inițiază acțiuni imediate pentru corectarea acestora.
În zonele forestiere pe care le gestionăm, extragem mai puțin decât creșterea naturală anuală a pădurii, permițând astfel ca acestea să se dezvolte constant de la o ană la alta. În jur de 98% din procesul de regenerare se produce în mod natural, iar în fiecare situație suprafețele exploatate sunt refacute în acord cu legislația din România.
De la preluarea portofoliului forestier în 2015, volumul de lemn din pădurile administrate de Ingka Investments a crescut cu peste 1,2 milioane de metri cubi, iar peste 220 de hectare de pădure degradată au fost restaurate. În ultimii ani, au fost formulate în mod repetat afirmații potrivit cărora anumite lucrări forestiere ar indica practici necorespunzătoare. Considerăm că aceste afirmații nu au fost susținute de dovezi și nu au reflectat contextul complet al managementului forestier sau rezultatele verificărilor independente. Am demonstrat că acele zone criticate anterior fie s-au regenerat cu succes, fie nu au avut legătură cu lanțul de aprovizionare IKEA”, mai transmite compania.
COMENTARII / 0