Hidroelectrica a inaugurat, în 2014, după o investiție de 400 de milioane de euro, cinci hidrocentrale, de acumulare și pompaj, pe râul Olt, cu o putere de 200 MW. Asta echivalează cu o treime dintr-un reactor de la Cernavodă.
HotNews a cerut companiei Hidroelectrica să clarifice starea acestor hidrocentrale.
Conform răspunsului Hidroelectrica, centralele hidroelectrice de pe Olt pot fi exploatate tehnic în regim de pompaj.
Citește și5 Știri Imobiliare.ro Finance: Apartamentele se vând mai lent, dar construcțiile accelerează. Weekendul acesta, găsești cele mai bune oferte de credit ipotecar la Salonul Imobiliar București
Disponibilitatea nu constituie o problemă, însă compania nu le folosește în prezent, pentru că utilizarea trebuie să fie susținută de justificări economice și de cerințele sistemului energetic.
Hidroelectrica pune problema rentabilității. „Evoluția costurilor și condițiile economice și de piață nu au fost de natură să încurajeze utilizarea curentă a regimului de pompaj”, a precizat compania.
Ce aspect are procesul
În acest context, transformarea apei în energie se dă ca fiind complexă. În faza inițială, regimul reversibil al centralelor asigură turbinarea apei din amonte în aval. Prin acest mecanism clasic se generează energie electrică.
Se va efectua pomparea apei de la aval către amonte, utilizând energie din Sistemul Energetic în perioadele de sarcină redusă, când prețul energiei este scăzut.
În continuare, apa va fi canalizată din nou prin turbine pentru a genera electricitate în intervalele de vârf, în momentele în care prețul energiei atinge niveluri ridicate. În esență, aceasta ar putea fi mobilizată la cerere pentru a sprijini reglarea sistemului.
cinci hidrocentrale pot realiza două activități: generează electricitate când apa curge prin turbine și consumă energie pentru a ridica apa înapoi în amonte, astfel încât aceasta să poată fi reutilizată pentru producție.
Hidroelectrica: Se pierd 35% din energia generată.
Potrivit explicațiilor Hidroelectrica, cele cinci hidrocentrale pot funcționa ca un fel de baterii de mari dimensiuni, dar cu eficiență scăzută.
Hidroelectrica afirmă că, în cadrul ciclului de pompare și turbinare (adică trecerea apei prin turbină pentru a produce energie), se pierd aproximativ 35% din energia obținută.
Motivul principal pentru care funcția de pompare nu este activată constant constă în particularitățile tehnice ale procesului, conform Hidroelectrica. Pentru a ridica apa la nivelul superior este necesară o cantitate de energie electrică, iar ulterior apa este folosită în turbine pentru a reconstrui energie. În consecință, doar o fracțiune din energia investită în pompare este recuperată.
Conform declarației,
„Randamentul întregului ciclu este subunitar”
și se evidențiază că performanța nu este satisfăcătoare.
Hidroelectrica afirmă că eficiența totală a ciclului este subunitară, iar doar o fracțiune din energia utilizată pentru pompaj este recuperată.
Funcționarea în regim de pompaj presupune consum de energie pentru ridicarea apei în amonte și recuperarea ulterioară a unei părți din aceasta prin turbinare. Randamentul ciclului este subunitar (există o pierdere de 35%)
Astfel, doar în anumite condiții, se poate justifica economic utilizarea instalațiilor în acest regim, în special când există o diferență suficientă între prețul energiei consumate pentru pompaj și prețul energiei care poate fi obținut ulterior prin turbinare.
„Oportunitatea economică depinde inclusiv de diferența dintre prețul energiei utilizate pentru pompaj și cel al energiei produse ulterior”,
Hidroelectrica afirmă că.
pompajul nu este încurajat de randamentul scăzut și de condițiile de pe piață.
Un alt element evidențiat de Hidroelectrica este cadrul normativ ce se referă la apa uzinată. Această apă, care circulă prin hidrocentrală, face să învârtă turbina, generează energie și, ulterior, este eliberată în aval. Pentru această apă, Hidroelectrica achită o contribuție către Apele Române.
Potrivit Hidroelectrica, contribuția pentru apa uzinată a fost stabilită la 37 de lei/MWh începând din iunie 2023 și a crescut la 39,71 lei/MWh începând cu 23 iulie 2026. Potrivit companiei, mecanismul de calcul nu face diferența între apa provenită din aportul hidrologic natural și apa care a fost pompată anterior prin consum de energie electrică și care este apoi reutilizată pentru producerea de energie.
“Mecanismul nu diferențiază apa provenită din aportul hidrologic natural de apa anterior pompată prin consum de energie electrică și ulterior reutilizată pentru producție”
Afirmă Hidroelectrica.
„Condițiile economice nu au fost de natură”
Hidroelectrica cheltuie cu apa uzinată aproximativ 100 milioane de euro pe an.
Potrivit Hidroelectrica, în aceste condiții, utilizarea limitată a regimului de pompaj nu este rezultatul unor deficiențe tehnice ale hidroagregatelor. „În aceste condiții, cadrul de reglementare, evoluția costurilor și condițiile economice și de piață nu au fost de natură să încurajeze utilizarea curentă a regimului de pompaj”, afirmă compania.
Hidroelectrica afirmă că situația reprezintă o alegere privind modul cel mai eficient de operare a instalațiilor.
„Este vorba despre o decizie de optimizare tehnico-economică a exploatării, nu despre o indisponibilitate tehnică”
compania subliniază că nu este vorba de o problemă tehnică de funcționare.
Conform companiei, eventuală extindere a utilizării funcției de pompaj va fi influențată de evoluțiile viitoare ale pieței și ale legislației.
Funcționarea lor este completă.
„O utilizare mai extinsă a funcției de pompaj va depinde de condițiile hidrologice și de piață, de necesitățile SEN (n.red. Sistemul Energetic Național) și de existența unui cadru economic și de reglementare care să permită valorificarea eficientă a acestei capabilități”, mai arată compania.
Cele cinci centrale hidroelectrice operează în totalitate și nu se află sub întreținere.
Conform datelor transmise de companie, fiecare dintre cele cinci hidrocentrale este echipată cu câte patru hidroagregate, însumând un număr de 20 de grupuri. De la finalizarea lucrărilor de retehnologizare și până la sfârșitul anului 2025, acestea au înregistrat fiecare între 95.000 și 135.000 de ore de funcționare, în funcție de grup. Reprezentanții societății au precizat că volumul anual de funcționare depinde de nivelul hidrologic al râului Olt și de cerințele Sistemului Energetic Național (SEN).
Se desfășoară încercări în modul de pompare la Frunzaru.
Hidroelectrica, alături de Transelectrica și DEO Oltenia, a pus în funcțiune teste de pompaj la Centrala Hidroelectrică Frunzaru la sfârșitul săptămânii trecute.
Testele au evaluat atât componentele tehnice, cât și efectele comerciale. Analiza rezultatelor va clarifica în ce condiții pompajul poate fi aplicat cu eficiență.
Potrivit Hidroelectrica, „demersul are ca obiectiv evaluarea, în condiții normale de funcționare, a parametrilor tehnici și a aspectelor comerciale asociate operării în regim de pompaj”.
„Testele au fost concepute pentru a permite o analiză cât mai cuprinzătoare a comportamentului instalațiilor în acest regim de funcționare, precum și pentru colectarea și evaluarea datelor necesare fundamentării unei eventuale utilizări a soluției de pompaj. În paralel cu evaluarea tehnică, sunt analizate implicațiile comerciale și condițiile în care acest tip de operare ar putea fi valorificat în mod eficient”, a mai precizat compania.
După efectuarea testelor la sfârșitul săptămânii trecute, s-a stabilit că operațiunile hidroagregatelor în regim de pompă pot fi realizate în condiții de funcționare standard.
Hidroelectrica a precizat că într-o viitoare etapă „analiza va fi concentrată asupra condițiilor economice de funcționare în regim de pompaj, inclusiv asupra oportunităților de valorificare comercială a acestei modalități de operare și a condițiilor în care aceasta poate aduce beneficii sistemului energetic”.
Frunzaru va furniza teste care vor avea relevanță și pentru celelalte centrale de pe Olt.
O evaluare a rentabilității economice a fost realizată și în luna mai 2014
În anul 2014, pe data de 9 mai, s-a realizat un test ce a durat o lună, în cadrul căruia s-a verificat modul de pompaj la cinci hidrocentrale. În acea perioadă, centralele erau în funcționare normală de generare, însă nu erau activate în regim de pompaj.
La acea etapă, semnale indicau că cele cinci hidrocentrale de tip pompaj nu erau profitabile din punct de vedere financiar, din cauza cheltuielilor extrem de ridicate. Costul de producție a unui MWh se ridica la 450 lei. În timp ce pe piața bursieră, energia se comercializa la între 160-180 lei/MWh. În contrast, la Hidroelectrica, costul mediu de generare era de 139 lei/MWh.
„Este rentabilă o astfel de activitate? Noi ne-am făcut niște socoteli. Eu va spun că nu. Avem un preț de cost de 450 lei pe MWh. Doar amortismentul pe un ciclu optim de exploatare de 22 de ani, asta înseamnă din capul locului 200 lei amortismentul pe MWh.”
„Este rentabilă o astfel de activitate? Noi ne-am făcut niște socoteli. Eu va spun că nu. Avem un preț de cost de 450 lei pe MWh. Doar amortismentul pe un ciclu optim de exploatare de 22 de ani, asta înseamnă din capul locului 200 lei amortismentul pe MWh.”
În acel moment, Remus Borza, administrator judiciar al Hidroelectrica, a menționat că compania se afla în insolvență.
Remus Borza a precizat că inițierea celor cinci centrale va permite evaluarea necesității de a realiza încă o capacitate de 1.000 MW, așa cum ar fi fost planificat pentru centrala de la Tarnița-Lapuștești, un proiect vechi de aproximativ 50 de ani, care a fost transferat de la o guvernare la alta fără a fi concretizat până în prezent.
COMENTARII / 0