Se creează un element div cu document.createElement și se stochează în variabila ad.
Variabila ad.id primește valoarea ‘AdSense’.
ad.style.display = ‘block’;
Citește șiRomânia scapă de „junk”: S&P păstrează ratingul BBB-, dar perspectiva este negativă (surse)
ad.style.position = ‘absolute’;
Se atribuie proprietății top a obiectului ad.style valoarea „-1px”.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3912675″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/economie/ce-semnal-transmit-investitiile-straine-directe-dupa-o-scadere-de-82-in-primul-semestru-explicatiile-prim-viceguvernatorului-bnr-3912675″,”fullCatPath”:”/stiri/economie”}
Investițiile străine directe în România au scăzut cu aproximativ 82% în primul semestru din 2026, la 669 de milioane de euro, față de 3,72 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Declinul are legătură cu distribuirea dividendelor, reducerea profitabilității companiilor cu capital străin și o serie de factori conjuncturali, a explicat prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea. Acesta a avertizat că evoluția transmite „un semnal care nu poate fi ignorat”.
Toate cele trei segmente ale investițiilor străine directe (ISD) au generat o diferență de 3,05 miliarde de euro față de primul semestru din 2025. Aproximativ 1,2 miliarde de euro provin din profituri reinvestite, 750 de milioane de euro din participații la capital, iar 1,1 miliarde de euro din credite intra-grup.
În al doilea trimestru, scăderea a fost cea mai pronunțată, iar fluxul total al investițiilor străine a înregistrat o valoare negativă de −521 de milioane de euro, reprezentând cel mai mic nivel trimestrial de la 2013 până în prezent.
„Determinantul principal al evoluției ISD în perioada curentă îl constituie componenta profiturilor reinvestite, care a consemnat un sold negativ de −1.124 milioane de euro. Acesta se calculează ca diferență între profitul obținut de companiile cu capital străin și dividendele distribuite acționarilor. Un rezultat negativ arată că dividendele repartizate în perioada de raportare au depășit profitul realizat. O astfel de situație survine, de regulă, atunci când se distribuie un volum ridicat de dividende (din profiturile aferente perioadelor anterioare), iar profitabilitatea curentă se reduce, ceea ce este explicabil în contextul încetinirii economiei, al riscurilor în creștere și al nivelului sporit de incertitudine”, a explicat Leonardo Badea.
O proporție a schimbărilor din primul semestru este influențată și de programul de distribuție a câștigurilor din anul precedent, care se desfășoară, în mod obișnuit, în prima jumătate a anului. Profiturile reinvestite au fost negative în trimestrul al doilea și în ultimii ani, de minus 723 de milioane de euro în 2024 și de minus 390 de milioane de euro în 2025.
„Valoarea din 2026 este însă cu aproximativ 55 la sută mai amplă decât cea din 2024, iar această diferență sugerează o reducere efectivă a profitabilității operaționale a companiilor cu capital străin, și nu doar un efect de calendar. Datele privind profiturile sunt deocamdată provizorii și se bazează pe estimări ale firmelor, astfel încât interpretarea rămâne sub rezerva unor revizuiri ulterioare”, a precizat prim-viceguvernatorul BNR.
Scăderea ISD a adus, de asemenea, un efect mai moderat asupra nivelului ușor negativ al participațiilor la capital. Această situație poate fi justificată, printre altele, printr-o tranzacție semnificativă care implică transferul unui lanț de magazine de retail de la o entitate nerezidentă către una rezidentă.
Badea a sintetizat evoluția prin trei factori principali: distribuirea dividendelor, al cărei efect s-ar putea corecta cel puțin parțial în a doua jumătate a anului, reducerea profitabilității operaționale, în contextul încetinirii economiei, și o conjunctură specifică.
Evoluția transmite un mesaj, iar acesta este
„un semnal care nu poate fi ignorat”
Investițiile străine directe și fondurile europene asigură finanțarea deficitului de cont curent fără a crea împrumuturi suplimentare. Însă, scăderea ISD semnalează o restrângere a acestei surse de finanțare, iar o proporție mai mare ar putea fi redirecționată către instrumente care cresc datoria externă.
„Deciziile privind repartizarea profitului, cât se distribuie și cât se reinvestește, sunt sensibile la percepția asupra perspectivelor economice și la gradul de predictibilitate a cadrului în care operează companiile. Din această perspectivă, evoluția consemnată în primul semestru transmite un semnal care nu poate fi ignorat. Pentru a inversa această tendință și a consolida credibilitatea în fața partenerilor internaționali, în opinia mea este necesar ca politicile guvernamentale să ofere repere certe, iar o măsură primordială este finalizarea și asumarea timpurie a bugetului pentru anul viitor. Granturile europene au devenit pentru România una dintre sursele consistente de capital extern ce nu generează datorie, într-un context în care cealaltă sursă tradițională (investițiile străine directe – ISD) s-a comprimat semnificativ în perioada curentă. Maximizarea gradului de absorbție a acestora rămâne un obiectiv național prioritar. Nu trebuie să uităm faptul că unul dintre motoarele încurajării investițiilor străine este reprezentat de încrederea într-un climat favorabil afacerilor, atât pe plan intern, cât și internațional. Capitalul acumulat poate avea rol de amortizor vis-à-vis de unele riscuri specifice investițiilor, însă, în perioade caracterizate de un nivel semnificativ de ambiguitate, investitorii pot amâna unele decizii, ce în final determină unele externalități negative asupra mediului macro-financiar”, a concluzionat Leonardo Badea.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0