Isărescu: acuzațiile privind cursul euro, „fără fundament

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, susţine că moneda naţională nu a fost menţinută la un nivel artificial de către banca centrală. Acest lucru este evident din creşterea rezervelor valutare, care au înregistrat o dublare în perioada de cinci ani recent încheiată. Banca centrală a intervenit pe piaţă, preponderent prin achiziţii de valută, cu scopul de a preveni o apreciere bruscă a monedei locale. În plus, Isărescu a afirmat că intervenţiile recente ale băncii au fost considerabil mai reduse în comparaţie cu perioada cuprinsă între aprilie şi mai 2025.

Mugur Isărescu a făcut o declarație clarificatoare cu privire la acuzațiile privind manipularea cursului euro, afirmând:

„Noi nu am ţinut cursul artificial şi asta se vede din evoluţia rezervelor.”

Citește șiConsiliul Concurenței a comunicat băncilor decizia și motivarea amenzilor din dosarul ROBOR. Reacțiile Raiffeisen și UniCredit

El a explicat că, pentru a menține un curs artificial scăzut, ar fi fost necesară vânzarea de cantități mari de valută, însă acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece rezervele internaționale au crescut.
40 de miliarde de euro reprezintă creșterea acestor rezerve în ultimii cinci ani, adică s-au dublat, după cum a relatat Mugur Isărescu în cadrul conferinței de presă dedicate prezentării Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
În plus, el a spus:

„Trebuia să vindem cantităţi mari de valută ca să fi ţinut cursul jos artificial. Şi atunci cum mai creşteau rezervele internaţionale?”

Guvernatorul Băncii Naționale a României a oferit detalii suplimentare privind intervențiile băncii centrale pe piața valutară, afirmând că aceasta a acționat în principal prin achiziționarea de valută de la Ministerul Finanțelor, cu scopul de a preveni variații semnificative ale ratei de schimb valutar.

Isărescu a declarat că intervenția pe piață a avut loc în principal prin achiziționarea de valută pentru a preveni aprecierea leului.

„Am intervenit pe piaţă, dar am intervenit în principal cumpărând valută şi pentru a evita aprecierea leului. Grosul cumpărărilor le-am făcut nu direct din piaţă, ci de la Ministerul de Finanţe”

,
a explicat el, adăugând că Ministerul de Finanțe a vândut încasările valutare din fonduri europene sau din împrumuturi externe Băncii Naționale, în loc să le vândă direct pe piață.
Această abordare a avut drept scop evitarea unor variații mari asupra cursului de schimb, a continuat Isărescu,
menționând că

„cu alte cuvinte, Ministerul de Finanţe… le-a vândut Băncii Naţionale”

pentru a gestiona mai eficient cursul de schimb.

Mugur Isărescu a oferit o explicație privind impactul introducerii directe a volumelor mari de valută în piață asupra valorii leului.
El a afirmat că o asemenea operațiune ar fi condus la o creștere rapidă a valorii monedei naționale:

„Când au nevoie de lei, ei nu vând 20 de milioane de euro, ci un miliard sau două miliarde de euro. Iar într-o piaţă valutară destul de subţire cum este a noastră, asta ar însemna o apreciere puternică a cursului”

.
Într-o piață valutară restrânsă cum este cea românească, vânzarea unor sume atât de mari de euro ar fi avut un efect considerabil asupra cursului de schimb.

Valoarea de schimb ar fi ajuns la 4,4 dacă anumite condiții nu fi intervenit, a afirmat Mugur Isărescu. Acesta a răspuns acuzațiilor potrivit cărora cursul euro ar fi fost ținut artificial.

„Dacă vindeam masiv valută, cum mai creșteau rezervele?”

Mugur Isărescu a menționat că, dacă nu ar fi intervenit, cursul de schimb ar fi înregistrat o creștere considerabilă.

Guvernatorul BNR a afirmat că, în urma unui calcul efectuat în urmă cu câțiva ani, rezultă că, în cazul în care Ministerul de Finanțe ar fi fost lăsat să vândă surplusul de valută pe piață, cursul de schimb ar fi ajuns la 4,4.
Este o speculație contrafactuală, însă este evident că moneda națională, leul, ar fi înregistrat o apreciere.

„Acum câţiva ani am făcut un calcul că, dacă am fi lăsat Ministerul de Finanţe să vândă surplusul de valută în piaţă, cursul s-ar fi făcut 4,4. E o speculaţie contrafactuală, dar e clar că leul s-ar fi apreciat”

În context, a fost adusă în discuție și situația din Ungaria, unde banca centrală are drept obiectiv limitarea procesului de apreciere a forintului, ca urmare a schimbării configurației guvernamentale și a fluxurilor masive de capital înregistrate în această perioadă.

Afirmația făcută de Isărescu a adus în atenție faptul că, probabil, s-a discutat despre intrarea masivă de capitaluri după schimbarea guvernului, cu scopul de a preveni o creștere a valorii forintului.

„S-a apreciat cu zece la sută de când s-a schimbat guvernul şi bineînţeles că au început să plângă exportatorii. Dar nu orice exportatori. De regulă, exportatorii de produse manufacturate”

, a afirmat el.

Intervențiile au înregistrat o amploare considerabil mai redusă comparativ cu anul precedent.

Guvernatorul BNR a afirmat că acţiunile recente ale băncii centrale au înregistrat o scădere considerabilă faţă de perioada anterioară, respectiv aprilie – mai 2025.

În mod obișnuit, nu facem declarații despre intervențiile noastre pe piață, dar Mugur Isărescu a considerat necesar să ofere câteva lămuriri, având în vedere multitudinea de discuții pe această temă.
El a precizat că

„intervenţiile acestea au fost mult mai mici acum. Mult, mult mai mici”

, comparativ cu perioada aprilie-mai a anului trecut.
În opinia sa, cursul de schimb a ajuns la un nivel de echilibru, adăugând că

„posibil să fie aici”

.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a trasat un semnal de alarmă cu privire la impactul politic și fiscal asupra stabilității cursului valutar, declarând că factorii cheie rămân corecția fiscală și stabilitatea politică.

„Se pare că la nivelul actual ne putem permite o flexibilitate mai mare a cursului, pentru că rezervele sunt la nivel adecvat. Cursul pare să fie echilibrat pe piaţă. Depinde însă de continuarea constrângerii fiscale, continuarea corecţiei fiscale şi de stabilitatea politică. Pieţele sunt foarte sensibile la ambii factori: stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern, şi continuarea corecţiei fiscale”

În esență, el a subliniat că rezervele valutare actuale permit o anumită libertate în ceea ce privește cursul valutar, însă a accentuat importanța continuării măsurilor fiscale și a unui climat politic stabil pentru menținerea echilibrului pe piețe.

În cele din urmă, Mugur Isărescu a atras atenția că afirmațiile publice pot avea un impact semnificativ asupra piețelor financiare.

Concluzia lui Mugur Isărescu a fost că nu numai acţiunile, ci şi declaraţiile inopportune sau rostite în momente inoportune pot avea efecte negative.

„De multe ori nu numai faptele strică, ci şi vorbele spuse aiurea sau în momente nepotrivite”