Lazea: Creșteri de impozite acum, o propunere nerealistă în România

Economistul șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, a afirmat că strategia pentru diminuarea deficitului sub pragul de 3% implică, în primul rând, combaterea evaziunii fiscale și a optimizării fiscale, în loc de majorarea impozitelor, care este considerată infezabilă din punct de vedere social și politic.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment de specialitate, joi.

Calea pentru reducea deficitului sub 3% este eliminarea pe cât posibil a evaziunii fiscale și a optimizării fiscale și nu creșterea de impozite, care este nerealistă din punct de vedere social și politic

Citește șiAudi construiește o fabrică de 4 miliarde de dolari în SUA, în timp ce Volkswagen pregătește concedieri masive în Germania. Cum explică Audi decizia

Lazea a subliniat că reducerea deficitului de la 6,2% la sub 3% reprezintă o provocare semnificativă. El a menționat că, deși România are impozite relativ mici în comparație cu Europa, în special în țările central și est-europene, există o percepție publică predominantă că impozitele sunt prea mari. Opt din zece români consideră că nivelul impozitelor este excesiv, chiar dacă, în realitate, nu este cazul. Această percepție este probabil influențată de impozitele pe muncă și de impactul acestora asupra celor cu venituri mici.

„A propune în România creșteri de impozite acum este nerealist din punct de vedere social și politic.”

Această declarație a fost făcută la Conferința Anuală AAFBR 2026, potrivit Agerpres.

Reducerea deficitului în România poate fi realizată, în opinia sa, prin eliminarea evaziunii fiscale și a optimizării fiscale.

Reducerea deficitului sub pragul de 3% poate fi realizată, potrivit oficialilor, prin combaterea eficientă a evaziunii fiscale și a optimizării fiscale, două aspecte strâns legate.

Evaziunea fiscală implică încălcarea legii, în timp ce optimizarea fiscală presupune exploatarea lacunelor legislative pentru a evita plata impozitelor.

Codul fiscal și Codul de procedură fiscală oferă numeroase oportunități pentru economisirea impozitelor, iar cu ajutorul unui contabil și a unui fiscalist experimentați, contribuabilii pot evita plata taxelor pentru perioade prelungite.
Oficialul BNR a subliniat că 3% din PIB reprezintă valoarea TVA-ului necolectat, iar 1% din PIB este reprezentat de impozitul pe profit necolectat.
Prin urmare, numai prin abordarea acestor două aspecte, obiectivul de reducere a deficitului poate fi atins, în condițiile existenței unei voințe politice clare.

Reducerea deficitului nu poate fi realizată doar prin diminuarea cheltuielilor, a afirmat Valentin Lazea.
El a calificat drept ‘o prostie’ ideea că scăderea cheltuielilor este soluția pentru reducerea deficitului, argumentând că eliminarea unor cheltuieli duce inevitabil la apariția altora, precum cheltuielile actuale pentru apărarea.

‘o prostie’

este termenul folosit de Lazea pentru a descrie această abordare.

Eforturile ar trebui să fie concentrate în direcția reducerii evaziunii fiscale și optimizării sistemului de impozitare, deoarece reducerea cheltuielilor publice în ansamblu este considerată o utopie de către Lazea.

• pot fi realizate reduceri la anumite cheltuieli,
• dar acestea sunt înlocuite de cheltuieli noi,

precum cele pentru apărare, tehnologie, inovație și cercetare-dezvoltare.

Anvelopa totală de cheltuieli nu are cum să scadă (…) Anvelopa nu are cum să scadă, pleacă unele cheltuieli, vin altele în loc

Evenimentul anual de referință pentru sectorul financiar-bancar și cel economic din România, Conferința Anuală a AAFBR 2026, s-a desfășurat joi.

Nu se specifica nimic în textul original care să necesite un citat.

Nu a existat nici un alt detaliu relevant în textul dat și toate detaliile au fost păstrate:

În cadrul ediției cu numărul XVIII a evenimentului său, Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) a găzduit o dezbatere axată pe schimbările climatice și reconfigurarea strategiei de evoluție economică a României, raportate la mediul european și cel global.

Evenimentul respectiv s-a concentrat asupra a două aspecte fundamentale, cărora li s-au dedicat sesiuni speciale: modelul de creștere economică al României, aflat la răscrucea dintre limitele macroeconomice și nevoia de ajustare structurală; cum să transformăm sectoarele strategice și potențialul în avans real, în scopul consolidării competitivității economice.