Din punct de vedere al obiectivelor BNR, evoluțiile recente indică persistența inflației la valori ridicate.
Într-un context de conflict și de perturbații ale căilor de transport, se înregistrează o reactivare puternică a așteptărilor inflaționiste.
„În contextul războiului și al blocajelor pe rutele de transport, așteptările inflaționiste sunt intens reactivate”
,
a afirmat Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, în cadrul discursului de deschidere a conferinței Tendințe Economice, care a avut loc la Banca Națională a României.
Citește șiPostarea obraznică a Lufthansa care a strâns 15 milioane de vizualizări și a dat naștere unor ample dezbateri: „Are clientul întotdeauna dreptate?!”
Semnalul transmis anterior subliniază că războiul din Orientul Mijlociu provoacă în acest moment crize economice majore, volatilitatea fiind resimțită puternic pe piața petrolului, cu repercusiuni la nivel global.
Viceguvernatorul BNR menționează într-o analiză publicată pe blogul său personal că
șocurile energetice se transmit, cu diferite grade de intensitate, în presiuni inflaționiste la scara economiei globale
.
Transmiterea informațiilor principale se realizează prin intermediul unor mesaje.
România are o dependență energetică considerabil mai mică decât majoritatea țărilor europene, fiind acoperită în proporție de doar 30% prin importuri, similar cu Suedia.
În contrast, Cehia are un nivel de 39%, Polonia de 46%, iar Ungaria de 49%.
Media dependenței energetice la nivelul Uniunii Europene este de 57%.
Anul 2026 debutează sub semnul unor tendințe nefaste, 2026 fiind marcat de scăderi semnificative: se înregistrează o diminuare a activității industriale cu 3,9% în luna ianuarie, concomitent cu o reducere a cifrei de afaceri în sectorul comercial cu amănuntul de 9,1%.
În anul 2025, se observă anumite tendințe pozitive, și anume o modificare treptată a factorilor care contribuie la expansiunea economică. Creșterea economică a înregistrat o valoare de 0,7%, din care 1 punct procentual poate fi atribuit impactului investițiilor, în timp ce consumul a avut o influență de 0,4 puncte procentuale.
Traiectoria inflației headline pe bază anuală se va reorienta probabil către o scădere mai pronunțată doar în partea a doua a anului calendaristic.
Revenirea la nivelul țintă presupune, în continuare, un anumit interval de timp și o abordare prudentă în ceea ce privește ajustarea politicilor economice.
Politica monetară se află într-o situație delicată, fiind nevoită să echilibreze două obiective opuse: pe de o parte, să nu accentueze problemele economice prin majorarea ratei dobânzii de referință, în ciuda unor presiuni inflaționiste, iar pe de altă parte, să nu favorizeze o creștere și mai mare a prețurilor.
Această dilemă apare într-un mediu financiar caracterizat prin multiple riscuri, care exercită o influență semnificativă asupra economiei.
Tensiunile financiare se accentuează în perioade de incertitudine, atunci când războiul din Orientul Mijlociu exercită presiuni suplimentare asupra economiei, manifestându-se printr-o creștere a dobânzilor la care ne finanțăm și prin presiuni sporite asupra cursului de schimb valutar.
6,2% din PIB reprezintă deficitul bugetar asumat, însă nu trebuie să se treacă cu vederea că acest procent nu ia în considerare riscurile tot mai mari generate de tensiunile globale actuale.
2026 va avea un buget care include alocări semnificative pentru investiții, acestea reprezentând 8% din PIB, cea mai mare pondere înregistrată în ultimul deceniu.
Realizarea completă a obiectivelor de investiții prevăzute însă depinde în mod esențial de consolidarea capacităților administrative de punere în practică, după cum a menționat Cosmin Marinescu într-o postare pe blogul său personal.
Declarația completă făcută la începutul conferinței Tendințe Economice 2026, un eveniment organizat de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA), a fost prezentată astfel:
În contextul războiului și al blocajelor pe rutele de transport, așteptările inflaționiste sunt intens reactivate
Această declarație a fost rostită de Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR.
Evenimentul anual Tendințe Economice, găzduit cu interes și plăcere la Banca Națională a României, a fost deschis în acest an cu entuziasm. Organizatorii sunt de felicitat pentru efortul de a reuni în mod constant reprezentanții mediului de afaceri și ai autorităților publice pentru discuții pertinente. Implicarea Patronatului European al Femeilor de Afaceri în promovarea antreprenoriatului românesc, inclusiv prin publicarea Indexului Antreprenoriatului și Leadershipului Feminin, reprezintă un argument suplimentar pentru dezvoltarea de proiecte care valorifică potențialul femeilor în economie.
Economia mondială se află într-o perioadă de restructurări semnificative, cauzate de crizele recente, printre care pandemia, războiul și criza energetică, precum și tensiunile geopolitice.
Războiul din Orientul Mijlociu are acum efecte economice volatile, odată cu reacția rapidă și puternică a pieței petroliere, care are repercusiuni la nivel global.
Conform cercetărilor, impactul șocurilor energetice asupra economiei se propagă prin multiple canale. Inițial, timp de câteva săptămâni, aceste șocuri se reflectă în costurile de transport majorate. Pe termen mai lung, însă, în câteva luni, efectele se extind și asupra costurilor de producție și a așteptărilor inflaționiste. De remarcat că aceste mecanisme nu acționează simultan și nici uniform.
Reziliența României se manifestă în anumite aspecte.
Datele recente 30% indică o dependență energetică considerabil mai mică decât cea a țărilor din regiune și, de asemenea, mai mică decât majoritatea statelor europene.
În ultimii ani, necesarul de energie al României a fost satisfăcut prin importuri într-o proporție de 30%, nivel similar cu cel al Suediei.
Spre comparație, procentele sunt următoarele: 39% în Cehia, 46% în Polonia și 49% în Ungaria.
În același timp, media dependenței energetice la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene este de 57%.
România prezintă o intensitate energetică scăzută, exprimată prin cantitatea de energie, în echivalent petrol, necesară pentru a genera o mie de euro din Produsul Intern Brut.
Din această perspectivă, România se situează mai bine decât media Uniunii Europene și decât celelalte state din regiune, datorită unor schimbări structurale semnificative în economia națională.
În prezent, discuțiile se axează nu numai pe obiective, ci și pe potențialul și realitățile actuale.
România are capacitatea de a reprezenta un pilon de stabilitate în configurația energetică a regiunii, grație resurselor proprii, inclusiv celor din regiunea Mării Negre, precum și datorită rezilienței companiilor lider din sectorul energetic.
Cosmin Marinescu, în calitatea sa de viceguvernator al Băncii Naționale a României, a declarat că:
„În contextul războiului și al blocajelor pe rutele de transport, așteptările inflaționiste sunt intens reactivate”
Energia și mediul de afaceri sunt focusul principal al panelurilor de la conferință. Impactul volatilității pe piețele energetice este resimțit în cel mai înalt grad de către companii, iar perspectivele de business reflectă modul în care aceste schimbări se repercutează asupra economiei în ansamblu.
În ciuda unei decelerări a ritmului de creștere comparativ cu perioadele precedente, România a înregistrat în continuare progrese economice în 2025.
Această evoluție are loc pe fondul unei consolidări bugetare accentuate și indispensabile.
La începutul anului 2026, anumite tendințe nefaste sunt deja vizibile, printre care se numără și o scădere în industrie și în cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul.
Astfel, industria a înregistrat o scădere de 3,9% în luna ianuarie, în timp ce cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a scăzut cu 9,1%.
Preocupante sunt anumite indicii privind restructurări și reduceri de personal la unii operatori industriali importanți, precum Dacia și Azomureș, care au obținut rezultate remarcabile, în special în ceea ce privește exporturile, chiar și în perioade dificile și nu foarte îndepărtate.
În anul 2025, se observă anumite tendințe pozitive, și anume o modificare treptată a factorilor care contribuie la expansiunea economică.
Creșterea economică de 0,7% se datorează în mare parte investițiilor, a căror contribuție a fost de 1 punct procentual, depășind astfel consumul, care a avut o contribuție de 0,4 puncte procentuale.
Pentru a accelera potențialul productiv al economiei, este esențial să consolidăm această traiectorie.
Prezentați ca oaspăți de onoare,
În ceea ce privește scopurile BNR, tendințele actuale indică o persistență a inflației la cote ridicate. Elementele mai vulnerabile la impactul recent sunt cele de natură exogenă, în special combustibilii și produsele alimentare nerefabricate.
În contextul războiului și al blocajelor pe rutele de transport, așteptările inflaționiste sunt intens reactivate
, a declarat Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR.
replaced with proper names and corrected
Din punct de vedere al obiectivelor BNR, tendințele recente demonstrează că inflația rămâne la niveluri ridicate. Factorii exogeni, cum ar fi combustibilii și alimentele neprelucrate, sunt mai afectați de șocurile recente.
Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, menționează că:
În contextul războiului și al blocajelor pe rutele de transport, așteptările inflaționiste sunt intens reactivate
Prognoza noastră indică faptul că rata anuală a inflației va începe să scadă mai semnificativ doar în partea a doua a anului.
Însă revenirea în cadrul țintei necesită, în continuare, timp și prudență în calibrarea politicilor economice.
În scenariul actual, procesul de scădere a inflației devine mai imprevizibil și mai puțin uniform în ceea ce privește ritmul său de evoluție.
Distincția dintre variațiile bruște, însă de scurtă durată, ale prețurilor și tendințele care au repercusiuni durabile reprezintă o provocare pentru banca centrală. Pentru a răspunde adecvat, politica monetară ar trebui să se axeze pe factorii inflației care au o bază solidă, nefăcând acest lucru decât în fața fluctuațiilor de durată limitată.
„În contextul războiului și al blocajelor pe rutele de transport, așteptările inflaționiste sunt intens reactivate”
Consolidarea finanțelor publice reprezintă un obiectiv fundamental, a cărui importanță nu poate fi neglijată, fiind o condiție indispensabilă pentru asigurarea stabilității macroeconomice a României.
Consolidarea bugetară trebuie să fie continuată cu fermitate, un obiectiv ce necesită stabilitate politică și consecvență în procesul decizional. Într-un mod regretabil, aceste cerințe fundamentale par să fie ele însele afectate de volatilitate, având în vedere climatul de tensiune care a caracterizat procesul de aprobare a bugetului în cadrul Parlamentului.
Condițiile economice devin din ce în ce mai complicate pe fondul conflictului din regiunea Orientului Mijlociu, generând repercusiuni financiare directe, precum majorarea ratelor dobânzilor la care se acordă împrumuturi și presiuni suplimentare asupra valorii monedei.
Miliarde de euro sunt cifrele care se pot înregistra uneori ca efecte și care, pentru a fi evitate, necesită atenție sporită.
Pentru anul bugetar 2026, se înregistrează o creștere alarmantă a cheltuielilor cu dobânzile, care ajung la aproximativ 3% din Produsul Intern Brut, reprezentând aproape jumătate din deficitul bugetar planificat. Deficitul bugetar estimat la 6,2% din PIB nu ia în considerare, însă, riscurile tot mai mari generate de tensiunile globale actuale.
Reducerea costurilor de finanțare a datoriei reprezintă o prioritate de bază. Acest obiectiv presupune o abordare responsabilă și echilibrată a politicilor fiscale și bugetare, nu numai pe termen scurt, ci pe perioade îndelungate de timp. De asemenea, este nevoie de o gestionare prudentă a datoriei, care să includă o administrare eficientă a structurii acesteia, luând în considerare scadențele corespunzătoare.
Consolidarea unui model de creștere economică care se bazează pe investiții este un aspect ce trebuie luat în considerare.
Pentru anul 2026, bugetul include fonduri alocate pentru investiții, acestea reprezentând 8% din PIB, cea mai mare pondere înregistrată în ultimii 10 ani.
Fără îndoială, implementarea completă a proiectelor de investiții planificate este condiționată de consolidarea capacităților administrative de gestionare, în special pentru proiectele finanțate din fonduri europene. Acest proces necesită eforturi conjugate din partea tuturor autorităților publice, atât centrale, cât și locale, și nu doar guvernul este responsabil în acest sens.
2026 ar trebui să fie, în opinia mea, un an de referință pentru fondurile europene.
Concluzionând, încrederea mea este că discuțiile purtate în cadrul simpozionului de azi vor juca un rol esențial în clarificarea direcțiilor și a dificultăților economice curente, menite să fundamenteze decizii avizate.
Urarea de succes a fost exprimată anterior de către Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR.
„Vă mulțumesc și vă doresc mult succes!”
COMENTARII / 0