Mașină electrică sau benzină: care este cea mai avantajoasă în 2026?

Scumpirea carburanților din acest an, pe fondul războiului din Golf, i-a determinat pe români să se orienteze din ce în ce mai mult spre achiziția de mașini electrice. Pe de altă parte, utilizatorii de vehicule electrice au mai multe provocări cu care se confruntă zi de zi. Care variantă este mai avantajoasă?

• În luna mai, înmatriculările de mașini electrice au crescut cu 32% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la o cotă-record de 68,5% din totalul înmatriculărilor noi, potrivit datelor Asociației Producătorilor și Importatorilor de Autovehicule (APIA).
• Calculele realizate de experții din energie oferă o imagine clară a costurilor de deplasare cu o mașină electrică vs. una pe carburanți. Le găsiți mai jos.
• În plus, aflați și în ce scenariu este mult mai avantajoasă mașina electrică și unde este cel mai ieftin să o încărcați.
• În articol, șeful APIA, Dan Vardie vorbește și despre care sunt principalele provocări ale șoferilor de mașini electrice.

războiului din Golf a determinat o majorare a prețurilor la pompă. În consecință, un număr tot mai mare de români își exprimă curiozitatea față de vehiculele electrice și se întreabă ce cost implică procesul de încărcare.

Specialiștii de pe site-ul despre-energie.ro, o platformă creată de companiile E.ON și Delgaz, au realizat calcule pentru a stabili avantajul obținut, având în vedere un preț de referință al energiei electrice de 1,35 lei/kWh și un cost al benzinei de 9 lei pe litru.

Citește șiEuro sare de 5,34 lei. Este un maxim istoric. La cât poate ajunge dacă decizia S&P va fi una nefavorabilă

În condiții mixte urbane și extraurbane, o mașină electrică consumă 17 kWh la 100 km. Această cifră reprezintă o medie: în medie Dacia Spring depășește consumul la doar 13–15 kWh/100 km, Tesla Model 3 variază între 15 și 17 kWh/100 km, iar SUV-urile electrice precum Hyundai Kona sau Volkswagen ID.4 pot ajunge la 18–20 kWh/100 km.

20–40% reprezintă creșterea consumului în sezonul rece, influențată de sistemul de încălzire și de utilizarea bateriei. În mod specific, o mașină cu un consum de 15 kWh/100 km în perioadele calde poate ajunge la între 20 și 22 kWh/100 km atunci când temperatura scade la -10°C.

Modul de pilotare are o importanță majoră: când se conduce la viteze mai mari de 100 km/h, consumul se ridică brusc, iar în autostradă, la 130 km/h, se poate ajunge ușor la 22–25 kWh/100 km, chiar și în sezonul cald. După estimări, consumul efectiv de la rețea depășește cu aproximativ 25–30% cifra afișată de vehicul, ca urmare a pierderilor în procesul de încărcare, inclusiv căldura produsă de transformarea AC-DC, răcirea sau încălzirea bateriei în timpul încărcării și consumul inerent al încărcătorului.

Care reprezintă cheltuielile pentru încărcarea mașinii electrice la domiciliu

Cu un preț mediu de 1,35 lei/kWh pentru energia electrică și un consum efectiv de 17 kWh/100 km, incluzând pierderile la încărcare, cheltuiala pe 100 km la încărcarea în domiciliu ajunge la aproximativ 23 lei. Dacă un conducător de autovehicul parcurge 15.000 km anual, factura electrică anuală se ridică la 3.450 lei. În cazul unui traseu de 20.000 km pe an, costul crește la aproximativ 4.600 lei.

În contrast, un autovehicul pe benzină, având un consum de 7,5 l/100 km și un preț de 9,12 lei/litru, generează un cost de transport de circa 68 lei pentru fiecare 100 km. Diferența totală ajunge la 45 lei pentru aceleași 100 km, astfel încât vehiculul electric se dovedește aproape de trei ori mai economic decât cel pe benzină.

În cazul unui parcurs anual de 15.000 km, costurile de rulare se diferențiază cu aproximativ 6.750 lei în avantajul vehiculului electric, unde cheltuielile pentru energie se ridică la 3.450 lei, în contrast cu 10.200 lei pentru combustibilul pe benzină. La 20.000 km pe an, această diferență crește la circa 9.000 lei. Dacă se ia în calcul și reducerea cheltuielilor de întreținere – deoarece un autovehicul electric nu necesită ulei de motor, filtru de ulei, curea de distribuție, ambreiaj, catalizator și alte piese specifice – diferența totală anuală poate depăși 10.000 lei pentru un șofer care acoperă 20.000 km.

Locul cu cel mai mic preț pentru încărcarea mașinii electrice

Cheltuiala pe kilometru variază în funcție de locul de încărcare al vehiculului. Încărcarea în domiciliu reprezintă cea mai economică variantă, însă și în acest caz se observă diferențe. În esență, la domiciliu se pot alege trei opțiuni majore: priză casnică obișnuită, wallbox monofazat cu putere de 7,4 kW sau wallbox trifazat cu capacitate între 11 și 22 kW.

Priza casnică furnizează o putere de încărcare de numai 2,3 kW, ceea ce determină o Dacia Spring să se reîncărca complet în aproximativ 12 ore, iar un Hyundai Kona în aproape 28 de ore. Această opțiune este potrivită dacă conduci distanțe scurte în fiecare zi și poți lăsa vehiculul să se încarce peste noapte, însă nu este ideală pentru baterii de capacitate mare.

Un încărcător monofazat cu putere de 7,4 kW scurtează durata încărcării la 4 ore pentru modelul Spring și la 9 ore pentru Kona, ceea ce permite încărcarea întregii baterii peste noapte pentru orice vehicul electric existent pe piață. Un încărcător trifazat cu putere între 11–22 kW reduce și mai mult timpii, însă necesită alimentare trifazată, disponibilă doar în anumite locuințe.

În România, un wallbox monofazat de 7,4 kW poate fi achiziționat la prețuri ce variază între 2.500 și 5.000 lei, în funcție de marcă și de funcționalități precum WiFi, programare și monitorizare prin aplicație. Instalarea costă între 500 și 1.500 lei. Economiile anuale, comparativ cu benzină, se situează între 6.750 și 9.000 lei, iar amortizarea wallboxului se realizează în primele luni de utilizare.

Costurile de încărcare la stații publice sunt considerabil mai ridicate. Conform datelor agregate de Electric14.ro, prețurile practicate de principalii operatori din România în 2026 se încadrează în intervalul de aproximativ 2,0-2,5 lei/kWh pentru stații AC (încărcare lentă) și 3,0-4,0 lei/kWh pentru stații DC (încărcare rapidă).

La o stație DC cu tariful de 3,5 lei/kWh, cheltuiala pentru 100 km se ridică la circa 60 lei, aproape egală cu cea a benzinei. Concluzia este evidentă: beneficiul monetar al vehiculului electric apare în principal când se încarcă în domiciliu. În lipsa unei locații de încărcare acasă sau la locul de muncă, diferența de cost față de combustibilul convențional scade considerabil.

Mașina electrică, benefică dacă facem deplasări frecvente în zone urbane

Dan Vardie, președintele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Autovehicule (APIA), a declarat pentru HotNews:

„Mașina electrică începe să fie percepută nu doar ca o alegere legată de sustenabilitate, ci și ca o opțiune de predictibilitate a costurilor”

Costul total de utilizare nu se bazează exclusiv pe prețul pe kilometru, ci cuprinde consumul de energie, întreținerea, taxele, valoarea de revânzare și modul real de utilizare. În această situație, direcția este evidentă: pe măsură ce rulajul urban și periurban crește și facilitățile de încărcare devin mai accesibile, avantajul economic al mașinii electrice devine mai convingător, susține el.

În acest an, creșterea vânzărilor de mașini electrice se datorează unui ansamblu de factori care au remodelat piața, afirmă expertul. Încărcarea prețurilor la carburanților a intensificat această tendință, însă nu reprezintă singurul

În sfera globală, sectorul auto se află în mijlocul uneia dintre cele mai accelerate schimbări din evoluția sa. Capitalurile mondiale concentrate pe electrificare, rivalitatea intensificată între fabricanți în această nișă și venirea unor vehicule mai ieftine au condus la consolidarea mașinii electrice ca alegere pertinentă pentru un consumator mult mai extins.

Mașinile electrice s-au ridicat la un nivel de piață de 20% în Uniunea Europeană.

România se aliniază, în realitate, la o tendință largă din Europa. Informațiile provenite din sectorul de profit indică faptul că mașinile 100% electrice au atins aproape 20% din cota de piață a Uniunii Europene, iar în anumite țări nordice acestea constituie deja majoritatea înmatriculărilor noi.

În același timp, autonomia și viteza de încărcare s-au ridicat exponențial, rețeaua de stații a crescut, iar consumatorii sunt astăzi mai informați și mai raționali, declară Varie. În urmă cu câțiva ani, mașina electrică era considerată o opțiune de viitor, iar în prezent este deja adoptată ca soluție practică pentru utilizarea zilnică.

Întrebările întâmpinate de un condus de vehicul electric

Principala problemă persistă în infrastructura de încărcare, mai ales în afara marilor orașe, unde distribuția stațiilor nu este încă suficient de uniformă.

În numeroase zone și trasee, rețeaua de stații trebuie să fie extinsă sau densificată pentru a asigura același grad de confort și predictibilitate pe care îl experimentează utilizatorii din marile centre urbane.

În ciuda progresului semnificativ al tehnologiei în ultimii ani, încă există dileme legate de percepție: autonomia mașinii, durata de încărcare a bateriei și valoarea de revânzare continuă să provoace nelămuriri la rândul unor clienți.

Reprezentantul industriei auto a subliniat că, în România, o problemă majoră persistă: stabilitatea politicilor publice și a inițiativelor de stimulare. El a menționat incertitudinile asociate cu programul Rabla și schimbările bruște și radicale din anul precedent.

Într-o conversație despre factorii pe care un român trebuie să îi ia în considerare atunci când se confruntă cu alegerea dintre o mașină electrică, hibridă sau una convențională, Verdie a evidențiat că răspunsul corect se bazează pe mai multe elemente: numărul de kilometri parcurși zilnic, tipul predominant de drum (urban, extraurban sau mixt), accesul la o sursă de încărcare acasă sau la birou, costul zilnic de utilizare și, în final, costul total pe termen lung.

În ceea ce privește costurile, panorama globală este evidentă: vehiculele electrice devin din ce în ce mai accesibile, prin rivalitatea intensificată a producătorilor, fondurile uriașe alocate electrificării și lansarea de noi modele, inclusiv în clase de preț mai aproape de consumatorii obișnuiți.

Ce tipuri de persoane achiziționează mașini electrice

Caracteristicile cumpărătorilor de vehicule electrice au evoluat semnificativ în ultimele câteva ani. În faza inițială, atenția era orientată în principal către clienți cu venituri mari, entuziaști ai tehnologiei sau „early adopters”. În prezent, observăm o expansiune clară către un public mult mai variat și mai practic.

„Mașina electrică începe să fie analizată tot mai des prin prisma costurilor mai reduse de utilizare, a predictibilității cheltuielilor și a utilizării zilnice, nu doar ca un simbol al inovației. În special în mediul urban și periurban, tot mai mulți clienți iau în calcul electrificarea ca soluție practică pentru mobilitatea de zi cu zi, prin urmare vorbim acum de publicul larg de consumatori, nu doar de un profil anume”, a susținut Vardie.

Acest lucru se vede și în datele APIA: în primul trimestru al acestui an au fost cu 20% mai multe înmatriculări de mașini pur electrice și cu 38% mai multe plug-in hibrid.

Europa versus China?

Când i s-a adresat întrebarea referitoare la dacă există un interes mai pronunțat pentru vehiculele electrice fabricate în Europa sau pentru cele din chinezești, reprezentantul industriei a subliniat că consumatorii se concentrează în mod puternic pe raportul dintre tehnologie, autonomie, dotări și preț, indiferent de proveniența mărcii.

„Producătorii europeni beneficiază de renumele mărcilor, de rețele solide de distribuție și service, de o relație construită în timp cu consumatorii români. Producătorii din China vin cu tehnologii ultra-avansate, cu autonomie extinsă, viteze de încărcare spectaculoase și funcții inteligente, surprinzătoare, orientate către experiența utilizatorului (de exemplu sisteme multimedia și opțiuni de entertainment integrate). Asistăm, practic, la o competiție tot mai intensă, care accelerează inovația, diversifică oferta și contribuie la creșterea accesibilității electromobilității”.