Măsuri pentru criza petrolului: muncă de acasă și viteză redusă

Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), creşterea ofertei nu va putea contracara efectele perturbării fără precedent a aprovizionării pe piaţa globală de petrol. CNBC relatează,...

Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), creşterea ofertei nu va putea contracara efectele perturbării fără precedent a aprovizionării pe piaţa globală de petrol. CNBC relatează, citând AIE, că este nevoie de măsuri urgente pentru diminuarea cererii, având în vedere intensificarea conflictului în Orientul Mijlociu, după cum informează News.ro.

În urma unei perturbări fără precedent a producției mondiale de petrol, Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) propune diminuarea cererii pentru a atenua rapid tensiunile pe piața consumatorilor și a favoriza o scădere a valorilor tranzacționate, având în vedere că oferta globală de petrol a înregistrat o scădere drastică.

Măsuri de prevenire a congestiilor și reduceri a impactului asupra mediului sunt sugerate, printre care efectuarea activităților în regim de telemuncă ori de câte ori circumstanțele o permit. De asemenea, se propune limitarea folosirii mijloacelor de transport individual, în special a celor care utilizează carburanți fosili, și reducerea vitezei de circulație. În plus, sunt recomandate transportul în comun și împărțirea vehiculelor pentru diminuarea numărului de autovehicule pe drumuri.

Citește șiBIPA intră în 3 orașe noi lângă București cu prețuri mici și angajează

În plus, Agencia Internațională de Energie (AIE) sugerează adoptarea unor metode de gătit electrice în locul celor pe gaz, cu scopul de a diminua cererea de gaze și, implicit, presiunea asupra valorilor de pe piață în contextul actual.

Creșterea tensiunilor la nivel geopolitic a avut un impact destabilizator asupra piețelor de energie, rezultând într-o majorare considerabilă a costurilor, nu numai pentru țiței, ci și pentru derivatele acestuia, precum motorina și combustibilul de aviație, care la rândul lor au repercusiuni directe asupra sectoarelor de transport și logistică, precum și asupra valorilor de retail.

De la izbucnirea conflictului dintre Statele Unite şi Iran pe 28 februarie, preţul petrolului a înregistrat o creştere de peste 40%, atingând 2022‘s maxime. În principal, perturbările sunt generate de o blocare efectivă a Strâmtorii Ormuz, o zonă strategică care asigură tranzitarea a aproximativ o cincime din cererea mondială de petrol.

În scopul de a atenua deficitul de aprovizionare, numeroase țări au recurs la utilizarea stocurilor strategice. 400 de milioane de barili de petrol urmează să fie eliberați de către IEA, aceasta reprezentând cea mai amplă acțiune de acest fel întreprinsă vreodată de organizație, însă detaliile privind intrarea efectivă a acestor cantități pe piață nu au fost dezvăluite.

Transportul rutier, care reprezintă 45% din cererea mondială de petrol, este domeniul în care pot fi realizate rapid reduceri semnificative ale consumului de combustibil, potrivit Agenţiei.

Pe ordinea de zi a guvernelor europene se află examinarea unor posibile măsuri fiscale menite să ofere protecție consumatorilor și să reducă efectele asupra ratei inflației.

În Spania, se preconizează o reducere a cotei de TVA aplicate combustibililor, de la 21% la 10%, precum și eliminarea unei taxe de 5% impusă sectorului energetic. Italia a luat deja măsuri de diminuare a accizelor la carburanți, pe când Germania are în vedere implementarea unor reglementări speciale, inclusiv o posibilă taxă pe profiturile suplimentare ale companiilor petroliere.

La nivel global, valoarea petrolului Brent pentru luna mai a înregistrat o creștere de 1,3%, stabilindu-se la 109,93 dolari pe baril, în contrast cu petrolul West Texas Intermediate din SUA, care a rămas relativ constant la 96,20 dolari pe baril.

COMENTARII / 0