var ad = document.createElement(‘div’);
Variabila ad.id este setată la ‘AdSense’.
Se atribuie proprietății className a obiectului ad valoarea ‘AdSense’.
Citește șiRomânia așteaptă verdictul S&P: riscul de junk și retrogradarea
The ad object’s style property display is set to the string ‘block’.
The ad object’s style.position property is set to ‘absolute’.
Adjust the top property of ad to ‘-1px’.
Setează proprietatea height a obiectului ad.style la valoarea ‘1px’.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3906483″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/economie/finante-economie/ministerul-finantelor-vede-semne-de-stabilizare-a-economiei-dupa-scaderea-pib-nazare-contractia-economica-s-a-temperat-3906483″,”fullCatPath”:”/stiri/economie/finante-economie”}
Economia României dă semne de stabilizare după scăderile din prima parte a anului, susține Guvernul, după ce datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică au arătat că PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea față de primele trei luni ale anului și a scăzut cu 0,4% comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, exporturile nete au avut o contribuție mai bună, iar deficitul extern și inflația au început să scadă.
În al doilea trimestru al anului 2026, Produsul Intern Brut a rămas la același nivel, în termeni reali, comparativ cu trimestrul anterior. În raport cu trimestrul al doilea din 2025, PIB-ul a înregistrat o scădere de 0,4% pe seria brută și de 2% pe seria ajustată sezonier.
În totalul primelor șase luni, economia a înregistrat o contracție de 0,8% comparativ cu aceeași perioadă din 2025 pe seria brută, iar pe seria ajustată sezonier a scăzut cu 1,6%.
Ministerul Finanțelor consideră că evoluția din trimestrul al doilea indică o încetinire a contracției economice și susține că există semnale de îmbunătățire în mai multe sectoare. Construcțiile au continuat să prezinte o evoluție favorabilă, inclusiv în cadrul proiectelor de infrastructură.
În prima jumătate a anului 2026, datele arată primele indicii de reechilibrare: contracția economică s-a calmat, investițiile sus
Investițiile susținute de fonduri europene au înregistrat o creștere de 56%.
Finanțe a menționat că una dintre cauzele sale pentru a aștepta o stabilizare constă în evoluția investițiilor. În prima jumătate a anului, sumele investite din fonduri europene au urcat de la 27,2 miliarde de lei la 42,5 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 56%.
Investițiile se reflectă chiar și în progresul construcțiilor și al proiectelor de infrastructură. Finanțele estimează că lucrările din domeniul transporturilor și energiei pot genera avantaje care depășesc contribuția imediată la PIB, prin diminuarea costurilor logistice, sporirea conectivității și majorarea capacității interne de producție.
În același interval, aportul exporturilor nete la creșterea economică a trecut la pozitivă începând cu trimestrul IV din 2025, în timp ce importurile s-au înregistrat cu o evoluție mai moderată, în același timp cu creșterea exporturilor.
Deficitul extern a scăzut.
În primele cinci luni ale anului curent, deficitul de cont curent a scăzut cu 5,4% în raport cu aceeași perioadă din 2025. Deficitul comercial din sectorul bunurilor a diminuat cu 3,9%, în timp ce exporturile au înregistrat o creștere de 2,3% și importurile au înregistrat doar un avans marginal.
Ministerul Finanțelor a subliniat, totuși, că proiectele de investiții în desfășurare implică și achiziții de echipamente, tehnologie și alte bunuri de capital, ceea ce ar putea amâna temporar scăderea deficitului extern. În viitorul mediu, extinderea și modernizarea facilităților de producție ar trebui să stimuleze competitivitatea și exporturile, precum și să înlocuiască o parte din importuri cu producție locală.
Un alt indicator invocat este inflația. Rata anuală a coborât de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie, iar Ministerul Finanțelor se așteaptă ca procesul de dezinflație să se accentueze din august, odată cu estomparea efectelor de bază asociate măsurilor fiscale adoptate anul trecut.
Prin diminuarea presiunilor asupra prețurilor, se adaugă și o încetinire a consumului și a creșterii salariale. Inflația, totuși, persistă la un nivel înalt, iar tensiunile geopolitice și fluctuația prețurilor internaționale ale energiei continuă să constituie amenințări.
Ministerul Finanțelor estimează că faza de ajustare în curs ar trebui să genereze o transformare a paradigmii de creștere economică, după perioadele în care consumul a fost principalul motor, însoțit de acumularea unor deficite fiscale și externe semnificative. Scopul este ca investițiile, productivitatea și competitivitatea externă să dobândească o proporție mai mare.
„Creșterea economică sustenabilă nu poate fi construită pe stimularea consumului prin deficite publice tot mai mari, ci pe investiții, productivitate, competitivitate și un cadru fiscal stabil, capabil să susțină dezvoltarea fără acumularea unor noi dezechilibre”, a subliniat Alexandru Nazare.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0