Mirabela Grădinaru: Energie creativă, avantaj strategic pentru țară

Problema nu constă în lipsa creativității în România; provocarea este să o identificăm, să o interconectăm și să-i asigurăm spațiul necesar pentru creștere, a declarat...

Problema nu constă în lipsa creativității în România; provocarea este să o identificăm, să o interconectăm și să-i asigurăm spațiul necesar pentru creștere, a declarat Mirabela Grădinaru, parteneră a președintelui Nicuşor Dan, luni, la masa rotundă „Creative Romania: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative”, în cadrul Romanian Creative Week X Bucharest, ediția a II-a, găzduită de Biblioteca Centrală Universitară Carol I.

„Ceea ce se întâmplă aici este mai mult decât o conversaţie despre industriile creative, este o conversaţie despre colaborare, despre punţi între domenii şi despre capacitatea noastră de a construi împreună. De fapt, aici ajungem, cum facem să construim împreună pentru România, pentru că cele mai valoroase idei apar adesea la intersecţia dintre perspective diferite. Şi asta faceţi astăzi aici, mai multe domenii, perspective diferite”, a spus Grădinaru, potrivit Agerpres.

„Ştim că România are o relaţie profundă cu patrimoniul şi tradiţia sa, dar are şi oameni care lucrează la limita tehnologiei şi a inovaţiei, şi noi nu trebuie să alegem între trecut şi viitor, miza noastră este să descoperim ce putem construi atunci când ne întâlnim. Şi atunci când vorbim despre ecologii creative vorbim de fapt despre ecosisteme ale încrederii şi colaborării. Creativitatea nu se dezvoltă în izolare, ea are nevoie de conexiuni, de oameni care împărtăşesc idei, de instituţii care susţin această iniţiativă – şi sper că Administraţia Prezidenţială prin prezenţa ei astăzi, aici, subliniază faptul că vă doriţi să sprijiniţi toate industriile creative – şi de comunităţi care încurajează experimentul şi curajul de a încerca ceva nou, pentru că de multe ori ne lipseşte curajul, chiar dacă mai avem iniţiative”, a adăugat ea.

Citește șiRestaurante închise în Constanța: 150.000 lei amendă și gândaci găsiți

Grădinaru a declarat că, în trecut,

„puterea unei naţiuni era nemăsurată în primul rând prin resursele pe care le deţinea”.

„Astăzi, într-o economie bazată pe cunoaştere şi inovaţie, sunt sigură că avantajul competitiv este dat tot mai mult de capacitatea noastră de a genera idei şi de a le transforma în soluţii relevante pentru societate, pentru a răspunde astfel diferitelor probleme cu care se confruntă societăţile în ziua de astăzi”.

Ea a adăugat că.

„Industriile creative nu produc doar bunuri culturale, produse sau servicii, ele creează posibilităţi – posibilitatea unui oraş de a se reinventa, a unei somităţi de a se face auzite, a unui tânăr de a-şi construi viitorul aici, în România. Şi cred cu sinceritate că provocarea următorilor ani este să transformăm energia creativă pe care o avem într-un avantaj strategic, pentru dezvoltarea ţării, mai ales în era AI, pentru că viitorul nu aparţine doar celor care au celor resurse, ci celor care au imaginaţia, curajul şi capacitatea de a transforma ideile în realitate”, a subliniat Grădinaru.

La evenimentul rotund „Creative Romania: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative”, moderat de Marlene Herberth, s-a analizat modul în care creativitatea românească poate fi recunoscută, interconectată și susținută pe termen lung.

Gazda evenimentului a declarat acest mesaj.

“România are nevoie să devină mai bună în a recunoaşte, conecta şi susţine creativitatea pe care o are deja. Din practica mea, la întâlnirea dintre patrimoniu, artă contemporană şi comunităţi, văd cât de mult depinde

Consilierul prezidenţial Valentin‑Sorin Costreie a subliniat că una dintre provocările României este legată de creativitate.

„Invitaţia era pentru o masă rotundă care de fapt nu există, dar ne folosim imaginaţia şi aici avem o masă rotundă, sunt nişte mici mese rotunde, şi mă gândeam cred că asta e şi problema României. România are insule de creativitate deja certificate şi deja care exportă creaţii. Problema este cum unim aceste mici mese rotunde într-o mare masă rotundă numită în România creativă. Eu nu cred că o putem face decât dacă împingem lucrurile de jos, de foarte timpuriu, aş spune chiar de la educaţia timpurie din grădiniţă şi din primii ani de şcoală, şi cultivăm ceva ce noi n-am prea cultivat. (…) De ce ar trebui să avem o Românie creativă? Sistemul nostru educaţional nu este calat şi croit pentru a hrăni creativitatea, din contră. (…) Ce trebuie să facem ca să devenim creativi? Trebuie să schimbăm paradigma educaţională a întregii societăţii. Trebuie să hrănim această curiozitate pe care noi o avem şi copiii sunt foarte creativi şi inventivi. Problema este că noi îi înregimentăm şi prin această înregimentare le pierdem potenţialul lor de creativitate”, a susţinut el.

În declarația sa, Costreie a accentuat că România posedă un potențial care, odată alimentat de un interes dedicat, de mentorat, de sprijin parental și de modele de referință pe care acești copii ar trebui să le urmeze, poate fi valorificat.

„Cred că trebuie să le hrănim creativitatea şi să le oferim modele”

La masa rotundă „Creative Romania: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative” au fost prezenţi arhitectul Teodor Frolu, membru fondator al Asociaţiei Spaţiu Urban Bucureşti, artistul vizual Andrei Cozlac, curatorul New Media District al RCW, Andrei Boncea, preşedintele Alianţei Producătorilor de Film, designerul Ioana Ciolacu, preşedinte Romanian Fashion Council, Anca Lupeş, preşedinte RAW Music & Fondator Mastering The Music Business, Bogdan Trâmbaciu, director al Unităţii de Management a Proiectului din Ministerul Culturii.

Romanian Creative Week X Bucharest se desfășoară în capitală până la 8 octombrie, aducând în București artă contemporană, modă, instalații și evenimente dedicate industriilor creative.

COMENTARII / 0