Raportul „OCDE Economic Surveys: Romania 2026”, lansat recent, subliniază că fenomenul muncii nedeclarate și al remunerațiilor în numerar, fără acte oficiale, persistă ca o provlemă endemică pe piața muncii autohtonă.
– Nu se potrivește aici nici un citat –
Acest document oficial evidențiază o realitate îngrijorătoare: economia subterană rămâne destul de întinsă și o parte considerabilă a activității economice se desfășoară fără să fie înregistrată în sistemul fiscal și fără protecție socială.
Citește șiRomânia și Bavaria își consolidează relațiile economice. Irineu Darău: Oportunități concrete pentru companiile românești
Consecințele unei prezențe semnificative a muncii nedeclarate sunt multiple: pe de o parte, colectarea taxelor este afectată în mod direct, iar pe de altă parte, există o distorsiune a concurenței loiale dintre companiile care operează în cadrul legal și cele care nu respectă regulile. În plus, această situație conduce la o limitare a accesului angajaților la beneficiile protecției sociale.
Există o conexiune puternică între acest fenomen și rata scăzută de ocupare formală, precum și prezența unui sector informal considerabil în diverse sectoare economice.
Pentru cititorii interesați, documentul integral poate fi consultat aici.
În România, economia informală continuă să aibă o prezență semnificativă. Acest fenomen persistă, afectând România.
Activitatea economică informală rămâne o problemă semnificativă în România, conform evaluării OCDE.
O proporție considerabilă a muncii prestate în țară se realizează fără să fie declarată, fapt care ridică dificultăți majore pentru piața muncii și colectarea impozitelor.
Documentul OCDE subliniază că conformarea fiscală scăzută și munca informală extinsă au un impact negativ asupra încasărilor statului.
Nivelul scăzut al conformării fiscale și prevalența muncii informale limitează colectarea veniturilor publice
, se arată în raport.
În plus, fenomenul muncii la negru în România este mai accentuat decât în numeroase alte țări europene.
Ascunderea activității profesionale se manifestă într-o varietate de moduri, printre care și situațiile în care oamenii desfășoară activități fără a fi înregistrați printr-un contract de muncă. În paralel, există și scenarii în care angajații dețin un contract, însă salariul este doar partial raportat oficial, iar diferența este achitată fără acte oficiale.
Funcționarea remunerațiilor „în plic” ridică numeroase întrebări.
Economiei subterane îi este caracteristică, în special, o modalitate de remunerare în afara evidențelor oficiale. Acest fenomen se manifestă atunci când un angajat obține un venit oficial mai mic, de obicei la nivelul minimului legal, iar suma rămasă necesară pentru completarea remunerației este remisă fără înregistrare oficială, în bani, către acesta.
Conform unui raport, fenomenul muncii nedeclarate se manifestă în mod deosebit în economiile cu o pondere ridicată a impozitelor pe muncă și o capacitate de control fiscal deficitară.
Acest tip de practică este frecvent în țările cu un nivel ridicat al taxării muncii și o supraveghere fiscală insuficientă, după cum arată raportul OCDE.
În cazul României, diferența dintre cheltuiala totală cu forța de muncă suportată de angajator și remunerația netă a salariatului contribuie la accentuarea acestui fenomen. Acesta este un factor care are un impact semnificativ.
Conform raportului, o parte din câștigurile lucrătorilor sunt înregistrate în mod eronat la valori mai mici, ceea ce are repercusiuni negative asupra sistemului de impozitare și a dinamicii pieței muncii.
Raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OCDE relevă că fenomenul muncii nedeclarate este predominant în sectoare precum agricultura, construcțiile și servicii ocazionale.
Potrivit raportului OCDE, munca nedeclarată apare mai des în activități precum agricultura, construcțiile sau diverse servicii prestate ocazional.
became
În activități diverse precum agricultura și construcțiile, precum și în servicii prestate ocazional, munca nedeclarată are o prezență semnificativă, potrivit OCDE, a cărui raport arată că aceste domenii sunt mai expuse acestui fenomen.
În regiunile rurale, activitățile agricole de subzistență și munca în cadrul afacerilor conduse de familii sunt extrem de comune, ceea ce face ca fenomenul muncii la negru să fie mai accentuat.
În consecință, numeroase activități economice din aceste zone nu sunt înregistrate oficial, contribuind la extinderea acestui fenomen.
Precaritatea muncii este strâns legată de locuri de muncă prost remunerate și de condiții de muncă nesigure, fapt ce limitează șansele de evoluție profesională ale angajaților, potrivit raportului.
Pericolele asociate cu munca prestată fără forme legale preocupă experții, care subliniază că acest fenomen persistă în România. Consecințele acestui fenomen sunt multiple.
Pe termen scurt, remunerarea în bani, fără acte, poate părea o soluție avantajoasă pentru cei care o primesc, însă riscurile asociate sunt considerabile. În momentul în care se calculează pensia sau alte beneficii sociale, nu sunt luate în considerare veniturile care nu au fost declarate oficial.
În situația unui conflict de muncă, angajații care lucrează fără forme legale sau care primesc salarii parțial nedeclarate se confruntă cu dificultăți majore, fiind în imposibilitatea de a proba veniturile efective sau condițiile de muncă în care au activat.
Potrivit unui raport, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OCDE a evidențiat faptul că persoanele care lucrează în economia neoficială se confruntă frecvent cu excluderea din cadrul mecanismelor de protecție socială, cum ar fi sistemul de asigurări de sănătate și sistemul de pensii.
Vulnerabilitatea la sărăcie se accentuează odată cu înaintarea în vârstă, în special după pensionare, din cauza acestei situații care persistă.
Consecințele muncii nedeclarate se resimt nu numai la nivelul angajaților, ci și în rândul mediului de afaceri și a economiei în general. Companiile care acordă salarii în plic înregistrează cheltuieli reduse și pot astfel să concureze în mod neloial cu societățile care se conforă legislației fiscale și a muncii în vigoare.
Concomitent, fenomenul economiei informale conduce la diminuarea încasărilor statului din impozite și cotizații sociale, fapt care, la rândul său, restrânge fondurile alocate pentru susținerea infrastructurii publice esențiale, precum sistemele de sănătate, învățământ și pensii.
Funcționarea eficientă a pieței muncii și productivitatea economiei sunt puternic influențate de nivelul de informalitate, potrivit unui raport recent al OCDE.
Informalitatea ridicată poate afecta funcționarea pieței muncii și poate reduce productivitatea economiei.
Acest fenomen are loc într-un context în care economia se confruntă cu provocări majore legate de dezvoltarea durabilă.
Wait, I made a mistake. Here is the corrected version:
Potrivit raportului OCDE, o informalitate ridicată pe piața muncii ar putea avea consecințe negative asupra modului în care aceasta funcționează și ar putea duce la o scădere a productivității economiei.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OCDE formulează recomandări în scopul diminuării fenomenului muncii nedeclarate. Recomandările vizează implementarea unor măsuri eficiente pentru combaterea acestui fenomen. În prezent, OCDE avertizează că munca la negru rămâne o problemă majoră în România.
Combaterea muncii nedeclarate necesită implementarea unor strategii eficiente, după cum arată raportul, care propune modernizarea administrației fiscale și digitalizarea acesteia, astfel încât să fie îmbunătățită conformarea fiscală și funcționarea pieței muncii.
Printre soluțiile recomandate se numără și crearea unor sisteme de control care utilizează analize de risc, precum și consolidarea capacității instituționale de a identifica și penaliza munca nedeclarată.
Simultan, se accentuează necesitatea ca strategiile guvernamentale să promoveze integrarea angajaților din sectorul informal în cel formal, inclusiv prin implementarea unor soluții care să ușureze accesul la locuri de muncă declarate și prin diminuarea obstacolelor administrative.
Consolidarea finanțelor publice și buna funcționare a pieței muncii depind în mod esențial de îmbunătățirea colectării taxelor și diminuarea economiei subterane, potrivit OCDE, într-un raport specializat referitor la România.
Pe termen lung, dezvoltarea economică și stabilitatea sistemelor sociale sunt puternic afectate de munca la negru, fenomen care persistă în absența unor măsuri eficiente de combatere.
COMENTARII / 0