Nazare: „Nu permitem accidente” la fonduri europene, după bugetul publicat

România a înregistrat o scădere a deficitului bugetar la 1,17% din PIB în primele patru luni ale anului, comparativ cu 2,92% în aceeași perioadă a anului 2025. Această reducere de peste 32 de miliarde de lei este considerată una dintre cele mai semnificative ajustări fiscale din ultimii ani de către ministrul Finanțelor.

Nu ne permitem accidente în privința absorbției fondurilor europene

, a declarat Alexandru Nazare într-o intervenție la Digi24. Potrivit acestuia, ajustarea a fost posibilă prin controlul strict al cheltuielilor și creșterea absorbției fondurilor europene, fără a reduce investițiile publice.

Citește șiViceguvernator BNR: criza politică se prelungă, normalitatea e vitală

Alexandru Nazare a afirmat că vestea prezentată constituie un semnal de credibilitate și stabilitate, mai ales pentru investitori și agențiile de evaluare financiară care examinează cu maximă atenție situația financiară a României în perioada curentă.
În acest context, s-a înregistrat o reducere a deficitului bugetar de aproximativ 32 de miliarde de lei la patru luni de la începutul anului.
Această scădere reprezintă o corecție fiscală considerabilă și o ajustare substantială.
Deficitul bugetar actual este inferior jumătate nu numai față de prognozele pentru anul 2025, ci și comparativ cu cel din 2024.
În ultimii doi ani, deficitul înregistrat la patru luni de la începutul anului era de circa 56-57 de miliarde de lei, pe când în anul curent acesta se ridică la aproximativ 24 de miliarde de lei.

Conform datelor oficiale, Ministerul Finanțelor a făcut publică execuția bugetară, care arată că 23,95 miliarde de lei reprezintă deficitul bugetar înregistrat după primele patru luni din 2026, în timp ce în aceeași perioadă a anului anterior, această valoare era de 55,97 miliarde de lei.

Nu s-a făcut niciun compromis în ceea ce privește investițiile, a declarat Nazare după ce a fost dată publicității execuția bugetară. Este esențial ca absorbția fondurilor europene să se realizeze fără

„accidente”

, a adăugat acesta.

Ministrul Finanțelor a elucidat mecanismul prin care s-a realizat scăderea deficitului bugetar, și anume prin reducerea cheltuielilor guvernamentale obișnuite și prin concentrarea investițiilor pe fonduri europene.

Nazare a explicat modul în care s-a ajuns la rezultatul respectiv, afirmând că acest lucru a fost posibil printr-o supraveghere mai strictă a cheltuielilor guvernamentale, care au înregistrat o scădere considerabilă.
Cheltuielile totale au scăzut cu 8 miliarde de lei, adică 3,2%, în timp ce cheltuielile de personal au înregistrat o reducere de aproape 1,9 miliarde de lei.

Am mutat povara de pe bugetul de stat pe fonduri europene și am reușit să facem mult mai ușoară ajustarea din acest an

, a declarat Nazare la Digi24.
De asemenea, oficialul a menționat că investițiile au ajuns la peste 31 de miliarde de lei, 75% dintre acestea fiind finanțate din fonduri europene.

Creșterea volumului de plăți pentru proiectele cofinanțate de fonduri europene și PNRR a înregistrat o creștere de peste 34% comparativ cu perioada similară a anului precedent, potrivit acestuia.
Investițiile publice au continuat să se mențină la un nivel ridicat, iar sumele alocate pentru proiectele finanțate din aceste surse au înregistrat o creștere semnificativă.

Ministrul a subliniat că nu se reduc investițiile, care au înregistrat o valoare de peste 31 de miliarde în doar patru luni.
Această cifră este considerată semnificativă și demonstrează accelerarea absorbției fondurilor, reflectată și în creșterea volumului de plăți.

„Nu tăiem investițiile. Investițiile sunt la peste 31 de miliarde la patru luni. Este o cifră importantă și accelerarea absorbției fondurilor se vede și în plăți. Practic, plățile au crescut cu peste 34%, vorbim de PNRR”

Declarația a fost făcută de Nazare cu privire la obiectivul de deficit bugetar. Este posibil ca această țintă să fie îndeplinită, a afirmat el.

„Nu ne permitem accidente în privința absorbției fondurilor europene”

a adăugat Nazare, după publicarea execuției bugetare.

La finalul anului, obiectivul de reducere a deficitului bugetar este susținut de către Ministrul Finanțelor, care a remarcat o tendință pozitivă în ceea ce privește veniturile fiscale.
Îmbunătățirea situației bugetare este confirmată și de evoluția indicatorilor fiscali, care sugerează o perspectivă favorabilă pentru îndeplinirea obiectivelor financiare.

Nazare a afirmat că semnalele pozitive se înregistrează și în domeniul veniturilor fiscale, care au înregistrat o creștere de 15,5%.

„Veștile bune vin și din zona veniturilor fiscale. Veniturile fiscale cresc cu 15,5%, TVA-ul cu 22% și contribuțiile cu 8%. Sunt semnale foarte bune. Ajustarea practic integrală prin aceste creșteri arată că ne îndreptăm în direcția bună, ceea ce înseamnă că ținta de deficit de la finalul anului poate fi atinsă”

Creșterea TVA-ului cu 22% și a contribuțiilor cu 8% au demonstrat că ajustarea se realizează în mare parte prin aceste majorări.
Aceste evoluții indică faptul că obiectivul privind deficitul la sfârșitul anului ar putea fi îndeplinit.

Nazare a tras însă un semnal de alarmă, afirmând că această tendință este condiționată în mod semnificativ de capacitatea României de a atrage fonduri europene și bani din PNRR.

„Ce vreau să subliniez este că nu am depășit vulnerabilitățile importante pe care le aveam și înainte. Avem în continuare probleme. Observăm creșterea la dobânzi, ne așteptam la acest lucru. Dobânzile cresc cu 16%. De asemenea, întreaga consolidare este dependentă de absorbția fondurilor europene și a PNRR-ului până în august. Nu ne permitem accidente în privința absorbției. Orice sumă pe care nu o atragem se va vedea și în execuția bugetară. Asta înseamnă că avem o dependență importantă de fonduri europene”

În acest context, se subliniază importanța atingerii obiectivelor legate de fondurile europene pentru consolidarea bugetară.

În domeniul colectării, ANAF înregistrează o încetinire considerabilă.

„Nu ne permitem accidente în privința absorbției fondurilor europene”

a declarat Nazare după publicarea execuției bugetare.

Nazare a explicat că majorarea veniturilor bugetare poate fi atribuită unei combinații de factori, și anume schimbările fiscale implementate în anul precedent și o eficiență sporită în procesul de colectare dus de ANAF.

Potrivit datelor, rezultatele demonstrează o schimbare semnificativă în activitatea de colectare desfășurată de ANAF. O analiză atentă a ANAF relevă îmbunătățiri considerabile în ceea ce privește performanța, așa cum se observă și din ultimele anunțuri oficiale.

• De asemenea, a fost implementată o declarație unică precompletată care a avut un impact pozitiv;
• a fost foarte bine recepționată de public;
• și contribuie la colectare prin atragerea de venituri din diverse surse.

În ceea ce privește activitatea generală a ANAF, se remarcă funcționarea platformei de e-licitații, precum și demararea procesului de valorificare a bunurilor sechestrate, toate acestea sprijinind eforturile de colectare, a afirmat ministrul Finanțelor.

Rezultatele financiare recente au fost puse de ministru pe seama Ilie Bolojan, premier interimar, care a implementat diverse strategii de disciplină fiscală.

Ilie Bolojan a subliniat că prezentarea executării bugetare de astăzi nu ar fi fost realizabilă fără ajutorul activ al premierului, atât în etapa de elaborare a bugetului, cât și în cele trei luni de negocieri intense.
Sprijinul constant a fost esențial și în fiecare lună, atunci când erau introduse acte normative cu impact semnificativ asupra fiscalității și bugetului.
În opinia sa, premierul a jucat un rol crucial în supravegherea și gestionarea cheltuielilor fiscale și bugetare, iar această abordare riguroasă și serioasă a fost vitală pentru menținerea unui deficit bugetar considerabil mai mic decât în ultimii doi ani.

„Fără discuție, această execuție pe care o prezentăm astăzi nu ar fi fost posibilă fără sprijinul premierului, atât în momentul în care am elaborat bugetul, în cele trei luni de negociere a bugetului, cât și punctual, în fiecare lună în care aveam acte normative cu potențial impact fiscal-bugetar. În mod cert, premierul Ilie Bolojan are un aport în monitorizarea și controlul cheltuielilor fiscal-bugetare și fără o astfel de conduită riguroasă și serioasă de monitorizare a cheltuielilor este greu de crezut că am fi putut să menținem acest deficit mult mai jos decât a fost în ultimii doi ani de zile”