Nou val de concedieri: care domenii sunt în pericol și ce posturi dispar

În ultimele luni, numeroase locuri de muncă au fost eliminate în sectoare precum industria auto, comerțul și serviciile, o tendință care a avut loc la nivel global și a avut un impact semnificativ și asupra României.

Companiile devin mai prudente, îngheață angajările

a afirmat un anumit expert, în timp ce această evoluție îngrijorătoare a pieței muncii a fost resimțită și în țară noastră.
nu, doar

Citește șiBIPA intră în 3 orașe noi lângă București cu prețuri mici și angajează

La nivel global și în România, procesele de disponibilizare au afectat recent industria auto, comerțul și serviciile, printre altele.

Conform datelor statistice recente, ratele șomajului au înregistrat o creștere. Acest fenomen a fost observat în perioada recentă.

La finalul celui de-al patrulea trimestru din 2025, numărul persoanelor active în România a fost de 8,165 milioane, fiind înregistrate 7,651 milioane persoane ocupate și 513.900 șomeri, după cum arată statisticile Institutului Național de Statistică (INS). Proporția șomajului a înregistrat o valoare de 6,3%, ceea ce reprezintă o creștere cu 0,3 puncte procentuale raportat la trimestrul precedent, categoria cea mai vulnerabilă fiind reprezentată de tineri, unde procentajul șomajului se apropie de 30%.

„Companiile devin mai prudente, îngheață angajările”

în contextul crizelor globale multiple care au impact asupra economiei și care ar putea conduce la noi disponibilizări.

Într-un interviu acordat Ziare.com, Sorina Faier, expert în resurse umane, a discutat despre impactul asupra scenei ocupationale. Schimbările din acest sector au fost analizate de către aceasta.

În fața unei conjuncturi economice din ce în ce mai incerte, caracterizată prin inflație, majorări de costuri și instabilitate la nivel global, se înregistrează modificări semnificative pe piața muncii. În timp ce în perioadele recente candidații se bucurau de o poziție dominantă în procesul de negociere, în prezent se observă o schimbare a raportului de forțe.

Companiile devin mai prudente, îngheață angajările sau își optimizează structurile interne

, reflectând o nouă abordare strategică.

Procesul de creștere a ratei șomajului se desfășoară într-o manieră graduală. Inițial, posturile considerate neesențiale sunt primele care dispar, după care urmează reducerea bugetelor, iar în cele din urmă, companiile încep să își reconfigureze structura de funcționare. Recurența anumitor tipare în perioadele de criză a fost subliniată de Sorina Faier, care a împărtășit experiența sa de aproape 20 de ani în resurse umane și căutări executive.

Din experiența mea de aproape 20 de ani în HR și executive search, există anumite tipare care se repetă în fiecare perioadă de criză

a declarat Sorina Faier.

Un specialist în resurse umane a detaliat care sunt profesiile vulnerabile și care sunt cele care nu sunt afectate de schimbările actuale. Acesta a oferit informații despre categoriile de locuri de muncă aflate în pericol.

În situații de criză, middle managementul este extrem de vulnerabil, deoarece pozițiile respective nu au un efect direct asupra afacerii. Atunci când companiile se află în expansiune, acestea tind să introducă noi niveluri ierarhice, însă în perioadele dificile, aceste structuri organizatorice sunt supuse unor schimbări majore. Astfel, accentul se pune pe găsirea unor lideri mai productivi, care să poată conduce echipe mai numeroase, dar cu resurse limitate.

Printre primele sectoare care resimt impactul se numără marketingul și brandingul, în principal acele posturi care nu reușesc să demonstreze efecte concrete. Resursele financiare sunt reorientate către activitățile care produc venituri imediate, drept urmare, pozițiile concentrate pe imagine sau conștientizare a mărcii devin extrem de vulnerabile. Pe de altă parte, experții în marketing performanță și în vânzări continuă să fie considerați absolut necesari.

În domeniul resurselor umane, anumite posturi sunt mai vulnerabile, în special cele cu caracter administrativ sau general. Companiile aleg să păstreze angajații care au un impact strategic, precum partenerii de afaceri din resurse umane sau experții în retenție, și să reducă numărul de poziții care pot fi automatizate sau externalizate.

Printre primele afectate se numără și funcțiile de suport, în general. Activitățile repetitive sau ușor de standardizat sunt fie automatizate, fie înlocuite cu soluții tehnologice. În același timp, vulnerabilitatea anumitor sectoare economice crește, precum retailul non-esențial, cel imobiliar sau companii a căror activitate depinde în mare măsură de finanțări externe.

În mod surprinzător, domeniul IT a încetat să mai fie refugiul sigur pe care îl reprezenta anterior. Odată cu stabilizarea piaței, după o perioadă de expansiune rapidă, au apărut restructurări și chiar înghețări de angajări în anumite situații. Deși cererea de specialiști IT nu a dispărut, aceasta a devenit mai selectivă, focusându-se pe competențe reale în locul numărului de angajați. În timp ce specialiștii excepționali continuă să fie căutați, posturile entry-level și cele puțin diferențiate au devenit mai vulnerabile decât în trecut.

În ciuda perioadelelor dificile, anumite sectoare energia, producția, sănătatea și logistica demonstrează o stabilitate remarcabilă. Profesioniștii capabili să genereze venituri, să optimizeze costuri sau să gestioneze situații complexe sunt foarte căutați în aceste contexte.

În perioade de incertitudine, pasivitatea este o abordare adesea regretabilă. Numeroși oameni adoptă o atitudine de așteptare, sperând că situația se va rezolva de la sine, în loc să își dezvolte abilitățile sau să își crească prezența profesională. În realitate, perioadele de criză grăbesc transformările, iar cei care nu reușesc să se adapteze rapid devin repede obsolescenți pe piață.

În ciuda existenței soluțiilor, implementarea lor necesită acțiuni concrete. În contextul actual, investițiile în dezvoltarea abilităților și perfecționarea profesională au devenit indispensabile. În paralel, fiecare specialist este sfătuit să se întrebe:

„Ce valoare aduc eu concret în business?”

Indiferent dacă este vorba despre producerea de venituri sau optimizarea cheltuielilor, răspunsul trebuie să fie transparent și clar.

Într-o perioadă marcată de incertitudine, experiența profesională reprezintă un atu esențial. Cei care se manifestă activ și cultivă legături solide au șanse mai mari să atragă oportunități, chiar și atunci când perspectivele sunt îngrijorătoare. Pe de altă parte, strategiile de diversificare a veniturilor și adaptarea continuă la schimbări pot fi decisive pentru a evita vulnerabilitățile și a menține stabilitatea.

În perioadele de criză, impactul nu este uniform distribuit în rândul profesioniștilor, Sorina Faier subliniază că cei mai vulnerabili sunt aceia care nu își ajustează strategiile. Adaptabilitatea devine astfel un factor crucial.

„Crizele nu afectează toți profesioniștii în mod egal. Ele îi expun în special pe cei care rămân rigizi și nu se adaptează”

Se dă o atenționare cu privire la posibilitatea iminentă a unui nou val de disponibilizări.

În urma scăderii cererii și a majorării cheltuielilor, IMM-urile se vor confrunta probabil cu reducerea numărului de angajați și cu eliminarea unor oportunități de afaceri. Potrivit lui Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), companiile sunt obligate să își adapteze strategiile pentru a face față diminuării volumului de vânzări, ceea ce va duce la o serie de restructurări.

Companiile devin mai prudente, îngheață angajările

a afirmat acesta, într-o declarație făcută vineri.

Vor exista repercusiuni rapide asupra scenei ocupationale, iar companiile au demarat deja procesul de reducere a personalului, potrivit avertismentului lansat.

Economia în scădere va avea repercusiuni asupra pieței muncii, deoarece ritmul de creștere se reduce.
Companiile mari au început deja procesul de disponibilizare a angajaților.
O întreprindere se confruntă cu două opțiuni: fie efectuează concedieri, fie majorază prețurile produselor sale.
În situația în care prețurile sunt majorate, competitivitatea scade, iar riscul de faliment crește, astfel că soluția rămasă este reducerea numărului de angajați.
Potrivit reprezentantului ANCMMR, o scădere a vânzărilor cu 20-30% impune renunțarea la 20-30% din personal.

Dacă ai scăderi de vânzări de 20-30%, trebuie să renunți la 20-30% din personal

Potrivit acestuia, IMM-urile sunt extrem de susceptibile la impactul acestei situații.

Schimbarea de ciclu are un impact semnificativ asupra IMM-urilor.
Paraschiv a declarat că afacerile mici și mijlocii, a căror funcționare depinde în mare măsură de fluxul de numerar, sunt puternic afectate de orice fluctuație.
În domeniul retailului, sunt de așteptat consolidări ale jucătorilor de pe piață și, din nefericire, unele exit-uri ale companiilor.

‘IMM-urile resimt cel mai bine schimbarea asta de ciclu. Afacerile mici și mijlocii care depind de cash flow sunt afectate de orice schimbare. Probabil că în retail vom vedea consolidări pe piață și, din păcate, și ieșiri de pe piață’

, a afirmat el.

Au fost subliniate efectele costurilor pentru energie și ale valorilor ridicate ale carburanților.

Impactul creșterii prețurilor se reflectă în două aspecte principale: inflația, care poate fi anticipată, și componenta energetică, care include carburantul și gazul. Atunci când costul benzinei și motorinei depășește 10 lei, efectele asupra prețului final sunt imprevizibile. În prezent, producția agricolă nu a fost încă afectată de creșterea prețului motorinei. Fără intervenția statului, situația ar putea deveni critică. S-a solicitat, împreună cu reprezentanții transportatorilor, ca statul să ajusteze accizele pentru a reduce prețul combustibilului, însă se pare că această ajustare va fi limitată la sectorul agricol.

Încă nu e nimic oficial

, a mai adăugat el.