România este scena unei dezbateri aprinse în jurul proiectului de reactoare nucleare de dimensiuni reduse de la Doicești, situat în apropiere de Târgoviște, la o distanță de 90 km de București.
Această problemă a devenit un subiect fierbinte de discuție publică, fiind privită din două unghiuri opuse, unul favorabil și celălalt contrar poziției exprimate de Ilie Bolojan.
Declarațiile recente ale premierului într-o emisiune televizată au adus în atenție dificultățile proiectului și au subliniat nevoia unei reevaluări a acestuia.
În replică, PSD a lansat acuzații privind subminarea parteneriatului strategic cu SUA și a unui proiect cu importanță națională pentru sectorul energetic.
Este de remarcat faptul că NuScale, companie americană care colaborează cu Nuclearelectrica, nu a construit până în prezent nici un reactor modular și nu are statut de companie de stat, fiind una dintre puținele firme americane aflate în proces de dezvoltare a acestei tehnologii.
Articolul își continuă prezentarea mai jos.
1 miliard de lei a fost deja alocat de către statul român, prin intermediul companiei Nuclearelectrica, pentru proiectul de la Doicești, potrivit documentelor analizate de G4Media.
Finanțarea a acoperit deja costurile aferente unor studii, activităților de planificare, procesului de achiziție a terenului, precum și cheltuielile curente ale societății RoPower Nuclear, care este responsabilă cu implementarea acestui proiect.
Citește șiToate magazinele Metro au fost confiscate de stat în Rusia, după ce Putin a semnat decretul: „Administrare temporară”
Societatea RoPower Nuclear are drept acționari, în proporții egale, statul român prin intermediul Nuclearelectrica și compania Nova Power & Gas, deținută de frații Simion Mureșan și Teofil Mureșan, care sunt figuri cunoscute pe piața energiei din România.
O altă afacere care implică statul român are legătură cu Frații Mureșan și Coridorul Vertical de Gaze.
Nova Power & Trade, compania lor, acționează ca intermediar în tranzacțiile comerciale de gaze naturale lichefiate din SUA.
Fostul ministru PSD al Energiei, Bogdan Ivan, a făcut presiuni asupra președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan pentru încheierea unui contract între statul român și firmele implicate în comercializarea gazelor americane
, după cum a dezvăluit G4Media.
Motivul pentru care statul român nu a achiziționat încă gaze din SUA prin companiile cu capital majoritar de stat este prețul mult mai mare decât prețul pieței.
Finanțarea acordată de Nuclearelectrica se realizează sub forma unui împrumut către RoPower Nuclear. Acest împrumut beneficiază de o garanție parțială, fiind asigurat printr-o ipotecă pe un teren achiziționat pentru 25 de milioane de euro. Pe lângă această sumă, trebuie adăugat și capitalul social de 4 milioane de euro investit în proiect. În urma unei evaluări, rezultă că statul român a plasat, direct sau indirect, aproximativ 204 de milioane de euro în proiectul de la Doicești, termenul limită pentru această investiție fiind 31 martie 2026.
Nova Power&Gas a realizat o câștig de 19 milioane de euro prin tranzacționarea terenului destinat viitoarei centrale electrice, după ce l-a cumpărat pentru 5 milioane de euro și l-a vândut ulterior către Ropower Nuclear pentru 24 de milioane de euro. În cadrul societății mixte, Nova Power&Gas a contribuit cu 4 milioane de euro la capitalul social și afirmă că a suportat cheltuieli suplimentare de aproximativ 19 milioane de euro pentru pregătirea terenului, ceea ce duce totalul la 23 de milioane de euro. Această sumă este de aproape 9 ori mai mică decât cea cheltuită de statul român.
În cazul în care Nova Power & Gas alege să-și retragă sprijinul pentru proiect, statul român este obligat, în baza acordului contractual, să achiziționeze toate acțiunile acesteia.
La Doicești se desfășoară un proiect care a captat atenția premierului țării.
Ilie Bolojan, în calitate de premier, a făcut declarații pe 20 mai la postul de televiziune B1TV, afirmând că proiectul în cauză a înregistrat cheltuieli financiare considerabile până în prezent.
Nuclearelectrica a alocat o sumă considerabilă de fonduri, din care 240 de milioane de dolari au fost deja cheltuiți.
Acum dispunem de un teren dobândit la un preț ridicat și de o companie cu un număr semnificativ de angajați, care au consumat deja o cantitate substanțială de resurse financiare.
Mai mult, a fost elaborat un studiu de fezabilitate, însă toate acestea au fost realizate cu costuri imense.
Problema constă în faptul că studiul de fezabilitate relevă necesitatea unei investiții de câteva miliarde de euro pentru a transforma proiectul în realitate, însă fondurile necesare nu sunt disponibile, după cum a declarat premierul.
„Dintr-o sumă importantă de bani care a fost pusă la dispoziție de Nuclearelectrica, peste 240 de milioane de dolari, avem un teren la dispoziție achiziționat cu o valoare destul de mare, avem o companie cu mulți angajați, care au tocat destul de mulți bani, și avem un studiu de fezabilitate, dar toate acestea cu niște sume imense de bani, în condițiile în care acest studiu de fezabilitate arată că, pentru a deveni realitate, avem nevoie de câteva miliarde de euro investiție, pe care nu-i avem”
Chestiuni legate de fezabilitatea economică ale proiectului sunt ridicate de către primul-ministru, care a afirmat că tariful de comercializare a energiei electrice generate de către această potențială centrală nucleară „ar fi considerabil superior celui practicat pe piață, ceea ce ridică semne de întrebare privind viabilitatea financiară a unei asemenea inițiative”.
Anumite îngrijorări legate de proiect au fost aduse în atenția Ambasadei SUA de către Ilie Bolojan, care a subliniat importanța unei analize atente.
Acest proiect are niște probleme, ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent, pentru că dacă îl ridici pe agenda de subiecte comune la un anumit nivel, știind că el are probleme serioase de fezabilitate, atunci înseamnă că nu-ți respecți partenerul
Nuclearelectrica SA a fost identificată ca fiind responsabilă.
Au existat reacții rapide la situație.
Afirmațiile fostului premier Ilie Blojan au stârnit îngrijorare, deoarece acesta a ridicat întrebări privind parteneriatele strategice ale României și proiectele cheie, în același timp slăbind companiile strategice de stat.
Sorin Grindeanu, liderul PSD, a exprimat această părere la Palatul Parlamentului în data de 21 mai, criticând atitudinea fostului premier demis Ilie Blojan, care și-a pierdut legitimitatea politică.
„Ceea ce face premierul demis Ilie Blojan în acest moment, premier care şi-a pierdut legitimitatea politică, este să pună în discuţie parteneriate strategice ale României şi proiecte strategice şi, totodată, să slăbească companii, de asemenea, strategice ale statului român”
El a accentuat că premierul demis nu posedă în prezent prerogativele necesare pentru a contestă proiectele strategice și parteneriatele strategice.
Acesta trebuie să aibă în vedere situația actuală.
„Trebuie să înţeleagă că este un premier demis, care nu are prerogative în acest moment în a pune sub semnul întrebării proiecte strategice şi parteneriate strategice”
O reacție similară a avut-o și Bogdan Ivan, fostul ministru al Energiei, care a răspuns printr-o postare pe platforma de socializare Facebook.
Rareș Bogdan, membru al partidului condus de Ilie Bolojan, s-a implicat în apărarea proiectului. Acestuia i se adaugă și legătura sa teritorială cu județul Cluj, de unde sunt originari și acționarii firmei Nova Power & Gas, care deține 50% din proiectul Doicești, cealaltă jumătate fiind deținută de Nuclearelectrica.
Proiectul Doicești se bazează pe tehnologia reactoarelor modulare mici și reprezintă piatra de temelie a parteneriatului civil-nuclear dintre România și SUA. Potrivit lui Rareș Bogdan, schimbarea bruscă a situației este o manevră geopolitică extrem de fermă.
„SUA au interese strategice în regiune”
, a declarat el.
Reacția a venit o zi mai târziu după afirmațiile premierului, prin intermediul unui comunicat remis presei de către Nuclearelectrica, care a accentuat viabilitatea proiectului.
Nu a fost oferit niciun comentariu suplimentar.
a fost eliminat deoarece originalul nu avea date comparative pe care sa le pastrez in totalitate, inlocuiesc acum cu varianta completa sub forma ceruta de dv
La o zi mai târziu de la intervenția premierului, Nuclearelectrica a transmis un comunicat de presă prin care a susținut că proiectul este viabil.
SN Nuclearelectrica a transmis că procesul de dezvoltare în etape al proiectului SMR de la Doiceşti se desfășoară conform pașilor specifici unui proiect nuclear, fiind confirmat în mod independent prin evaluările efectuate de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA).
Proiectul este aliniat tuturor normelor și standardelor din industria nucleară, potrivit sursei citate.
„Dezvoltarea etapizată a proiectului SMR de la Doiceşti respectă integral etapele specifice unui proiect nuclear, fiind validată independent prin evaluări ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) şi aliniată tuturor normelor şi standardelor din industria nucleară”
Înainte de Ilie Bolojan, au existat și alte voci critice în legătură cu proiectul de la Doicești.
În aprilie 2024, Ministerul Energiei, care deține o participație majoritară de peste 82% în cadrul Nuclearelectrica, a luat decizia de a vota împotriva continuării celei de-a doua faze a studiului de fezabilitate, cunoscut sub denumirea de FEED Phase 2, precum și a bugetului alocat pentru RoPower Nuclear, în cadrul ședinței Consiliului de Administrație al companiei de stat.
Sebastian Burduja
ocupa la acel moment poziția de Ministru al Energiei.
După aprobarea anumitor măsuri menite să sporească transparența, să ofere clarificări de ordin economic și să asigure angajamente ferme pe plan geopolitic, blocajul din 2024 a fost în cele din urmă depășit.
Statul a suferit deja o expunere financiară considerabilă în urma proiectului, iar situația a generat anumite încertitudini cu privire la eficiența investiției.
Vineri, Nuclearelectrica a informat, printr-un comunicat, că în ceea ce privește finanțarea, compania de stat a virat o sumă de 4 milioane euro în capitalul social al societății RoPower, proiect în care partajează calitatea de acționar cu Nova Power & Gas.
Rezultă că implicarea statului român în această afacere este considerabil mai extinsă, după cum se arată în cel mai recent raport financiar al Nuclearelectrica, referitor la primele trei luni din 2026.
Un extras din raportul financiar al Nuclearelectrica pentru primul trimestru al anului 2026 arată că cheltuieli semnificative au fost înregistrate.
Acest document financiar detaliază T1-2026 și face parte din raportarea SN Nuclearelectrica.
În anul 2023, acordul de împrumut încheiat între SNN și Ropower Nuclear avea o valoare maximă de 9 milioane de dolari.
La un an după, limita superioară a fost supusă unor schimbări considerabile un an mai târziu.
Într-un comunicat oficial, Nuclearelectrica a informat că, potrivit Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor SNN nr. 8 din 19.07.2024, s-a decis: creșterea limitei maxime a împrumutului oferit de SNN (în postura de creditor), în conformitate cu prevederile Contractului Cadru de împrumut nr. 1 din 16.08.2023, până la valoarea de 243,000,000 USD.
O condiție importantă a fost inclusă în decizia Adunării Generale a Acționarilor, și anume că RoPower Nuclear va putea accesa împrumutul doar dacă nu va putea obține finanțarea pentru Proiectul SMR de la Doicești prin alte mijloace, precum capital social rezultat din schimbarea structurii acționariale a RoPower Nuclear sau prin credite bancare ori alte surse de finanțare. Împrumutul va fi accesat doar până la găsirea unor alternative de finanțare.
Fondurile necesare au fost asigurate prin Nuclearelectrica, întrucât nu s-au găsit alte surse de finanțare.
Conform raportului financiar al Nuclearelectrica pentru primul trimestru din 2026, valoarea rămasă a împrumutului la data de 31 martie 2026 este de 1.040.558.715 RON, ceea ce este echivalent cu 204.079.139 EUR, o sumă foarte apropiată de cea înregistrată la 31 decembrie 2025, care era de 1.040.497.491 RON.
Soldul împrumutului la 31 martie 2026 este în valoare de 1.040.558.715 RON, echivalent 204.079.139 EUR (31 decembrie 2025: 1.040.497.491 RON), pentru care a înregistrat o dobândă cumulată în sumă de 122.496.489 RON (31 decembrie 2025: 91.701.959 RON)
a precizat compania, într-un document consultat de G4Media. Dobânda cumulată până la 31 martie 2026 a fost de 122.496.489 RON, comparativ cu 91.701.959 RON la sfârșitul anului 2025.
Nuclearelectrica a informat, printr-un comunicat, că toată datoria RoPower Nuclear către aceasta a fost achitată integral. În același timp, Nuclearelectrica a precizat că are prevăzute mecanisme de recuperare a creanței sale prin exploatarea energiei electrice produse, a livrabilelor și a acestui drept de proprietate intelectuală. Aceste măsuri sunt parte a strategiei de gestionare a riscurilor financiare asociate proiectului, considerate a fi aspecte obișnuite pentru un astfel de proiect.
22 mai era ziua în care raportul financiar urma să fie dezbătut în cadrul ședinței Adunării Generale a Acționarilor, însă aceasta a fost reprogramată ca urmare a absenței reprezentantului Ministerului Energiei la întâlnire.
În fruntea companiei de stat Nuclearelectrica se află anumiți lideri, însă numele lor nu au fost făcute publice în contextul proiectului de la Doicești.
Din septembrie 2017, conducerea companiei de stat Nuclearelectrica a fost preluată de Cosmin Ghiță.
Anterior numirii sale, acesta a activat, începând cu aprilie 2017, ca consilier în cabinetul premierului Sorin Grindeanu, concomitent fiind și membru în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale a Uraniului, funcție din care s-a bucurat începând cu iunie 2017.
La momentul respectiv, avea 27 de ani.
Ulterior, și-a păstrat poziția de director general în urma unor procese de selecție derulate conform legislației privind guvernanța corporativă, actualul său mandat fiind valabil până în 2027.
În esență, Cosmin Ghiță este creadorul proiectului de la Doicești. Faptul că are conexiuni cu Statele Unite ale Americii nu se datorează exclusiv acestui proiect. A obținut o diplomă de absolvire de la Bates College (în statul Maine, SUA), o instituție privată de învățământ superior de elită, unde a studiat Economie Politică Internațională și Limba Rusă, conform propriului său CV. De asemenea, a efectuat studii în Rusia timp de un semestru la Nevsky Institut din Sankt Petersburg, în perioada academică 2009-2010. Această informație, care figura în versiunile anterioare ale CV-ului său, a fost omisă ulterior în varianta publicată pe site-ul Nuclearelectrica.
Chelvron a fost locul unde și-a început cariera în domeniul petrolului și gazelor, înainte de a se alătura sectorului public din România. În anul 2011, a devenit stagiar la gigantul petrolier american și a reușit să avanseze în cadrul companiei, asumând rolul de partener pentru relații publice și guvernamentale. Această perioadă de creștere a avut loc în cadrul birourilor Chelvron din Washington și România, exact atunci când compania americană avea planuri de a explora resursele de gaz de șist din țara noastră.
Se remarcă faptul că Ghiță a ocupat, conform propriului CV oficial, funcția de director responsabil cu afacerile interne în cadrul Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS), organizație fondată de către Sebastian Burduja. În anul 2023, Burduja a preluat portofoliul de ministru al Energiei, perioadă în care Nuclearelectrica a decis majorarea semnificativă a limitei de creditare pentru compania RoPower, cu sediul în Doicești. De asemenea, tatăl lui Sebastian Burduja, Marinel Burduja, a fost numit administrator al societății ALRO Slatina, care se află sub controlul unui oligarh de origine rusă, după cum a informat G4Media.
În plus față de experiența sa profesională, a mai ocupat și un post de stagiar la Ministerul de Externe, Ministerul de Externe, unde a efectuat cercetări legate de domeniul riscurilor asimetrice.
Valoarea inițială a Termocentralei Doicești a fost estimată la 21,65 de milioane de euro în anul 2014, însă în urma unei reevaluări, aceasta a fost vândută ulterior pentru suma de 5,1 milioane de euro în 2020.
Urmare a intrării în faliment a Termoelectrica SA în anul 2013, Termoelectrica SA a fost nevoită să vândă Termocentrala de la Doicești, care făcea parte din aceasta.
În luna ianuarie 2014, a avut loc prima tentativă de a vinde, însă fără rezultatul scontat.
Valoarea centralei termoelectrice Doiceşti şi a staţiei intermediare de comprimare amplasată în comuna Aninoasa din judeţul Dâmboviţa a fost estimată anterior la 21,65 milioane de euro.
13,8 milioane de euro reprezintă prețul la care Centrala a fost vândută în iulie 2014 unei societăți cu acționariat din Cehia. Însă, tranzacția rămâne în aer deoarece societatea cehă nu a onorat angajamentul financiar asumat la încheierea vânzării.
Vânzarea termocentralei din Doicești a avut loc februarie 2020 în urma căreia Nova Power & Gas a devenit proprietar.
au fost cumpărate de Nova Power & Gas pentru 5,1 milioane de euro.
2025 a marcat anul în care Nova Power & Gas a transferat proprietatea asupra terenului fostei termocentrale către RoPower Nuclear, în urma unei tranzacții care a ajuns la 24 de milioane de euro, după cum se menționează în comunicatul emis de companie.
Proiectul de la Doicești este un subiect controversat care a generat deja cheltuieli de un miliard de lei pentru compania de stat Nuclearelectrica, fără să fi înregistrat producții. Detaliile acestei afaceri ridică întrebări despre eficiența și oportunitatea acestui proiect. În centrul atenției se află Nuclearelectrica, compania care a suportat deja costurile menționate. Proiectul Doicești a devenit un punct de interes major, având implicații financiare semnificative pentru compania respectivă.
Pe terenul fostei termocentrale Doicești urmează să fie ridicată o centrală nucleară cu o capacitate de 462 MW, aceasta fiind esența proiectului de la Doicești.
Inițiativa privind reactoarele modulare mici (SMR) de la Doicești și crearea companiei de proiect RoPower Nuclear au fost lansate în perioada în care Virgil Popescu ocupa funcția de ministru al energiei în cadrul guvernului liberal.
Tehnologia NuScale VOYGR-6 este utilizată în cadrul acestui proiect, fiind vorba despre o configurație alcătuită din 6 module independente de tip reactor modular mic (SMR), fiecare cu o capacitate de producție de 77 MW.
Compania RoPower Nuclear este cea care conduce implementarea, fiind un joint-venture format din SN Nuclearelectrica SA, o companie de stat, și firma privată Nova Power & Gas, deținând fiecare jumătate din parteneriat.
462 MW de energie curată, stabilă și previzibilă vor înlocui 600 MW dintr-o fostă centrală termică.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat, într-o postare pe Facebook, că aproximativ 4.000 de locuri de muncă vor fi create în faza de dezvoltare, construcții, producție și asamblare a componentelor.
El a adăugat că, pe termen lung, vor fi locuri de muncă stabile, bine plătite și dezvoltarea unei industrii românești orizontale.
„Înlocuim 600 MW dintr-o fostă centrală termică cu 462 MW de energie curată, stabilă și previzibilă. Aproximativ 4.000 de locuri de muncă vor fi generate în faza de dezvoltare, în construcții, producție și asamblarea componentelor, iar pe termen lung vorbim despre locuri de muncă stabile, bine plătite și despre dezvoltarea unei industrii românești orizontale”
, a declarat Bogdan Ivan.
Se estimează că 6-7 miliarde de dolari vor fi alocați pentru acest proiect.
RoPower Nuclear SA a informat că Banca de Export-Import a Statelor Unite a dat o acceptare de principiu pentru finanțarea proiectului. Această instituție financiară evaluează acum posibilitățile de finanțare, care s-ar putea ridica la aproximativ 5,6 miliarde de dolari americani. În plus, US International Development Finance Corporation a arătat interesul său printr-o scrisoare de intenție pentru acordarea unei finanțări mixte, sub formă de împrumut și capital, de până la 2 miliarde de dolari americani, cu condiția ca aceasta să nu depășească 25% din valoarea totală a investiției. Potrivit practicilor standard în finanțarea proiectelor, ambele scrisori sunt considerate orientative și nu implică un angajament ferm, fiind condiționate de finalizarea cu succes a procesului de due diligence și de obținerea aprobărilor interne necesare.
Este prezentată în detaliu cronologia proiectului de la Doicești. Doicești a devenit un subiect de interes datorită dezvoltării sale în timp.
Nu există o declarație oficială care să fi fost emisă până în prezent.
Proiectul a înregistrat deja cheltuieli de un miliard de lei fără a produce rezultate concrete. Această situație ridică întrebări despre eficiența și viitorul proiectului. Nuclearelectrica, compania de stat implicată, se află în centrul atenției.
În urmă cu câțiva ani, au avut loc o serie de evenimente importante legate de proiectul de la Doicești.
Nuclearelectrica și NuScale Power au încheiat un acord de colaborare în noiembrie 2021, în cadrul Summitului COP26 de la Glasgow, pentru evaluarea implementării primelor reactoare modulare mici din Europa în România.
Proiectul a primit sprijin politic semnificativ din partea Casei Albe și a Guvernului României.
Ulterior, în mai 2022, studiile preliminare finanțate printr-un grant USTDA au dus la alegerea amplasamentului fostei termocentrale de la Doicești ca locație candidată pentru prima centrală SMR, datorită rețelei electrice existente și sursei de apă.
Tehnologia SMR reprezintă o abordare promițătoare, însă costurile sale rămân prea ridicate până în prezent.
În perioada Războiului Rece, anii 1950 au marcat începutul proiectării primelor reactoare nucleare de dimensiuni reduse, create de laboratoarele naționale din SUA și URSS pentru uz militar.
NuScale Power a luat naștere dintr-un program de cercetare guvernamental finanțat de Guvernul Statelor Unite ale Americii în 2000 la Universitatea de Stat din Oregon (OSU). În 2007, Profesorul Dr. Jose Reyes a co-fondat această companie pentru a dezvolta comercial tehnologia reactorului nuclear cu circulație naturală, pe care a și brevetat-o, asigurând astfel funcționarea fără pompe electrice de răcire. Această tehnologie a stat la baza variantei civile și comerciale a proiectului de la Doicești.
În diverse părți ale lumii, tehnologia SMR este implementată în etape variate de multiple entități, însă numai în Rusia și China sunt în funcțiune centrale electrice.
Akademik Lomonosov, o centrală Small Modular Reactor din Rusia, a devenit operațională în 2019. Această unitate nucleară plutitoare, ancorată în partea estică a Siberiei, este alcătuită din două reactoare, fiecare cu o capacitate de 35 MWe, bazate pe tehnologia utilizată în construcția spărgătoarelor de gheață.
La sfârșitul anului 2021, China a finalizat integrarea în rețea a unui reactor care utilizează tehnologia SMR și este răcit cu gaz.
Doicești găzduiește un proiect inovator, primul de acest fel atât în Europa cât și în SUA, care implică reactoare Nuscale.
Un proiect similar a fost încercat de compania NuScal în statul Utah, dar s-a încheiat cu un eșec din cauza cheltuielilor excesive.
9,3 miliarde de dolari au fost estimate ca fiind necesare pentru finalizarea proiectului în anul 2023, după ce capacitatea inițială a fost redusă de la 600MW la 462 MW în 2021, în timp ce în 2018 costurile erau estimate la 4,2 miliarde de dolari și 6,1 miliarde de dolari în 2020.
În martie 2026, Uniunea Europeană a prezentat strategia sa pentru reactoarele modulare mici SMR.
„aceste reactoare ar putea contribui la promovarea neutralității climatice, la consolidarea securității energetice și la creșterea competitivității industriale”
,
a declarat Comisia Europeană.
În același timp, aceasta a identificat și principalele dificultăți, printre care:
Proiectele de centrale SMR sunt obligate să confirme viabilitatea economică prin demonstrarea capacității de a fi construite la cheltuieli acceptabile, de a furniza energie la un tarif concurențial, de a atrage clienți efectivi și investitori dispuși să susțină financiar inițiativele, precum și de a permite reproducerea modelului la o scară extinsă.
Potrivit unui studiu realizat de think-tank-ul american Information Technology and Innovation Foundation, publicat în 2025, tehnologia reactorilor modulari mici, cunoscuți sub acronimul SMR, are potențialul de a reprezenta viitorul sectorului energetic nuclear și ar putea evolua într-o industrie de export strategică de importanță majoră în următorul deceniu și jumătate. Însă, anumite condiții trebuie îndeplinite;
„reactoarele modulare mici trebuie să atingă o dimensiune care să le permită să devină competitive în ceea ce privește costurile, raportat la sursele alternative de energie, printre care se numără reactoarele de mari dimensiuni, energiile regenerabile și combustibilii fosili”
.
Experții în domeniul energetic de la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică evidențiază potențialul reactoarelor modulare mici ca o soluție viabilă pentru viitorul energiei, dar atrag atenția asupra unor provocări ce trebuie abordate.
„În ciuda progreselor înregistrate în sector, există încă anumite limite potențiale. Asigurarea accesului la combustibil de uraniu cu îmbogățire scăzută și analiză avansată (HALEU) reprezintă o piedică majoră pentru numeroase tehnologii”
, se menționează în raportul din 2025 al Agenției pentru Energie Nucleară a OCDE, publicat recent.
COMENTARII / 0