Ordonanța crizei carburanților: impactul asupra prețului la pompă

Potrivit expertului în energie Dumitru Chisăliță, ordonanța de urgență aprobată de Guvern în cursul zilei de joi are un efect minim în ceea ce privește limitarea majorării prețurilor la carburanți, însă atenuează considerabil riscul de perturbare a alimentării cu combustibil, comparativ cu forma inițială a proiectului propus de Ministerul Energiei.

În esență, această ordonanță de urgență a stabilit o stare de criză pe segmentul benzină și motorină, precum și limitează majorarea de preț pe care o pot aplica operatorii economici, comparativ cu media anului 2025, cu anumite excepții pentru exporturi și tranzacții intra-comunitare. În varianta inițială, se prevedea o reducere cu 50% față de media anului precedent. Nerespectarea acestor limite poate duce la sancțiuni sub formă de amenzi, care pot reprezenta între 0,5% și 1% din cifra de afaceri a operatorilor economici.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației pentru Energie și Industrie, a oferit detalii despre efectele unei ordonanțe recente asupra prețurilor carburanților.

Citește șiBioNTech, compania din spatele vaccinului anti-COVID dezvoltat cu Pfizer, închide trei fabrici în Germania

„Impactul la pompă este foarte mic, între 5 bani și 20 de bani, de fapt între 5 și 15 bani, 20 de bani o să fie o excepție, în general la benzinării mici.”

El a adăugat că până în momentul intrării în vigoare a ordonanței, nu se vor observa schimbări semnificative în ceea ce privește prețurile.

„Deci până mâine, până intră în vigoare, nu a o să se mai vadă, o să crească prețul.”

Pe de altă parte, președintele AEI a menționat că riscul de penurie a scăzut considerabil.

„Pe de altă parte, riscul de penurie a scăzut destul de mult pe varianta actuală”

Într-un scenariu pesimist, consecința ar putea fi eliminarea din peisaj a micilor operatori de distribuție, care dețin una sau două stații de alimentare, și care probabil vor ajunge într-o situație de criză atunci când vor epuiza rezervele actuale de carburanți.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, impactul asupra marilor lanțuri nu va fi semnificativ. Acesta a prezentat patru soluții care permit ocolirea legală a restricțiilor recent introduse, a explicat el într-o analiză.

În opinia specialistului în energie Dumitru Chisăliță, mecanismul creat prin ordonanță permite flexibilitate în interpretare.

„Operatorii au posibilitatea de a manevra fără dificultăți situația, nemaiexistând impedimente, li se oferă libertatea de a acționa nestingheriți. În plus, din perspectiva mea, consider că această construcție a fost concepută într-o manieră care lasă loc de interpretare, totul fiind susceptibil de diverse explicații. Se pare că s-a dorit crearea unei situații neclare, care să poată fi manipulată, permițându-le să atribuie vina, deoarece, până la clarificarea situației prin expertiză și instanță, ceea ce poate dura până la 6 ani, impactul nu mai este relevant. În acest interval, dezbaterile vor continua să aibă loc”.

În legătură cu problema adaosurilor neschimbate pentru exporturi sau livrări în interiorul comunității, care necesită acordul statului, Dumitru Chisăliță a recunoscut că nu are o explicație definitivă. Totuși, el a confirmat o posibilă soluție sugerată de reporterul Mediafax, și anume o portiță care ar putea rămâne deschisă pentru a acoperi necesarul de export către Republica Moldova sau Ucraina, în baza acordurilor bilaterale încheiate de România.

Afirmația lui Dumitru Chisăliță poate fi interpretată ca fiind legată de posibilitatea ca exporturile să fie realizate de către firmele care au legături strânse cu diferiți actori.
În opinia sa, o scădere intenționată a prețurilor în acest sector ar putea fi o explicație.
Totuși, Dumitru Chisăliță consideră că ideea de a reveni la adaosul comercial din anul precedent este puțin probabilă.

„Ar putea fi acestă variantă sau și faptul că, în general, firmele care exportă sunt am firmele de casă a unor și altora, și atunci, na, a fost o scăpare intenționată pe pe zona asta. Dar, da, cam în astea două elemente cred că ne găsim, dar încă o dată ideea de a merge la adaosul comercial de anul trecut e apă de ploaie. Adică pur și simplu, creșterea care e este mică pe zona asta și nu se va reflecta în niște lucruri într-adevăr la piață”

Modalitatea de calcul a prețului și a adaosului comercial a fost explicată de către Dumitru Chisăliță, expert în energie și președinte al Asociației pentru Energie și Industrie, în contextul discuțiilor despre criza carburanților.

„Riscul de penurie a scăzut destul de mult”

, a declarat acesta.

La o analiză mai profundă, rezultă că influența asupra prețului final este minimă, după cum Dumitru Chisăliță, președintele AEI, a explicat mecanismul de determinare a prețului, concluzionând că „efectul este mai degrabă marginal”:

„efectul este mai degrabă marginal”

„Riscul de penurie a scăzut destul de mult”

, a declarat acesta în legătură cu impactul ordonanței care a declarat criza carburanților asupra prețului la pompă.

Prețul fără taxe al carburanților poate fi determinat printr-o formulă relativ simplă: este rezultatul înmulțirii costului total cu rata adaosului plus unu. Expresia matematică care descrie acest raport este: Preț (fără taxe) = Cost total × (1 + rata adaosului).

În ceea ce privește anul 2025, configurația preconizată avea următorul aspect:

Costul total se ridică la aproximativ 3,10 lei pe litru.

• Valoarea totală estimată este de cca. 3,10 lei/l.
• Un adaos mediu de aproximativ 15%, adică 0,465 lei/l, este aplicat.
• Prețul rezultat, după adăugarea acestui adaos, ajunge la cca. 3,56 lei/l.

Prețul net rezultat după aplicarea adaosului mediu este de aproximativ 3,56 lei/l.

became

Se estimează că costul total este de aproximativ 3,10 lei/l.

• se înregistrează un adaos mediu de cca. 15% , echivalent cu 0,465 lei/l;
• Prețul net este de cca. 3,56 lei/l;
• adaos: cca, 0,63 lei/l

• costul total este de cca. 3,10 lei/l;
• adaosul mediu aplicat este de aproximativ 15% , respectiv 0,465 lei/l;
• prețul net rezultat este de cca. 3,56 lei/l;
• adaos mediu: cca. 15% – 0,465 lei/l

Începând cu anul 2026, se estimează o creștere a cheltuielilor, inclusiv pentru petrol, energie și logistică, ceea ce duce la o valoare aproximativă a costului de 4,20 lei/l. În urma analizei, în cazul în care adaosul comercial rămâne limitat la 15%, se pot trage anumite concluzii.

Următoarele cifre au fost raportate:

• valoarea aproximativă a adaosului comercial: 0,63 lei/l
• prețul net aproximativ: 4,83 lei/l

Se deduce o consecință majoră, chiar dacă procentul de marjă nu se majorează: cuantumul său absolut se ridică odată cu creșterea cheltuielilor.

În esență, plafonarea are efect asupra raportului dintre cost și preț, fără să influențeze direct valoarea finală. Acest mecanism conduce la următoarele consecințe:

Creșterea costurilor ar putea conduce la o majorare suplimentară a prețurilor.
Un mecanism de ajustare automată determină o creștere a adaosului exprimat în lei.
În cele din urmă, impactul asupra consumatorilor rămâne unul restrâns.
Următoarele puncte sunt relevante:

• atunci când cheltuielile se ridică, tarifele ar putea să se majoreze și mai mult
• suprataxa, cuantificată în lei, se ridică în mod automat
• efectul resimțit de consumatori este unul limitat
• în cazul în care costurile cresc, prețurile pot crește în continuare
• adaosul, exprimat în lei, crește automat

Creșterea prețului motorinei înregistrată de la începutul anului 2026 a fost de circa 30%. Acest aspect are implicații directe asupra costurilor de alimentare.

Următoarele cifre ilustrează compoziția prețului:

• în jurul a 3,75% se datorează accizelor
• creșterea costurilor cu aproximativ 22% este determinată de alți factori
• doar o variație de cca. 2–4% este înregistrată în adaos

În acest context, măsura de plafonare vizează un aspect care contribuie în mod indirect la creșterea prețurilor.

La ce nivel se va situa scăderea prețului la motorină după implementarea măsurilor de criză este o întrebare la care răspunde Dumitru Chisăliță, expert în energie la AEI.

„Riscul de penurie a scăzut destul de mult”

a declarat acesta, sugerând astfel că presiunile asupra prețurilor ar putea să se reducă.

În cazul unei implementări riguroase și integral eficiente a măsurii, impactul asupra prețului la pompă ar putea fi reconsiderat. Ordonanța privind criza carburanților a fost scopul declarat pentru evaluarea acestui impact. Potrivit Dumitru Chisăliță, expert la AEI,

„Riscul de penurie a scăzut destul de mult”

. Această evaluare are în vedere eficiența măsurilor luate pentru gestionarea crizei.

• se estimează o scădere de aproximativ 0,05 – 0,15 lei/l
• într-un scenariu mai favorabil, reducerea ar putea fi de până la 0,20 lei/l

a fost transformat in

Conform unor estimări, scăderea prețului la pompă datorată unei anumite ordonanțe ar putea fi de 0,05 – 0,15 lei/l.
Însă, în anumite scenarii mai pozitive, această reducere ar putea ajunge chiar și la 0,20 lei/l.

• se estimează o scădere de aproximativ 0,05 – 0,15 lei/l;
• într-un scenariu mai favorabil, reducerea ar putea fi de până la 0,20 lei/l.

devine

Următoarele scăzute sunt prognozate:

• o descreștere de 0,05 – 0,15 lei/l;
• în situații mai bune, o reducere de până la 0,20 lei/l.

În legătură cu un cost de 10 lei pe litru, efectul poate fi analizat dintr-o altă perspectivă. Dumitru Chisăliță, expert în energie și președinte al Asociației pentru Energie și Industrie (AEI), a evaluat situația.

„Riscul de penurie a scăzut destul de mult”

potrivit spuselor sale. Această concluzie a fost trasă după implementarea ordonanței care a declarat criza carburanților.

Conform specialiștilor, procentul oscilează în jurul valorii de 1% – 2%.

Guvernul a stabilit patru soluții alternative pentru a ocoli restricțiile impuse prin ordonanța de criză. Acestea permit anumite excepții de la noile reguli.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, noua Ordonanță de Urgență (OUG) are un efect redus asupra costurilor, însă aceasta poate fi ocolită în mod legal de către companiile de distribuție pentru a-și păstra marjele de profit, după cum reiese dintr-o analiză remisă organelor de presă:

Creșterea cheltuielilor a fost înregistrată într-un singur punct, după cum urmează:

• Augmentarea valorilor contabile

În situația în care un operator decide să ridice cheltuielile raportate sau ține cont de majorările de costuri înregistrate comparativ cu anul precedent (în cazul energiei, acestea au înregistrat o creștere de aproximativ 60%, iar pentru transport, de aproximativ 5%, la fel și pentru serviciile interne), atunci contribuția contabilă se reduce sau se menține în anumite limite, însă prețul final ar putea cunoaște o creștere.

Următorul punct din ordonanță se referă la transferul de profituri în cadrul aceluiași grup.

• a fost menționat transferul de profit în interiorul grupului

În cadrul companiilor integrate vertical, marja de profit poate fi redistribuită în diferite etape ale procesului. Flexibilitatea în gestionarea costurilor permite acestor companii să optimizeze reducerea cheltuielilor și să mențină stabilitatea prețurilor. Acest mecanism intern le permite să facă ajustări strategice pentru a-și menține avantajul competitiv pe piață.

Următoarele etape sunt parcurse în procesul de alimentare:

• rafinărie și până la distribuție
• în continuare, de la distribuție la punctele de retail
• distribuție → retail

În acest fel, majorarea vizibilă a prețului la pompă poate înregistra o scădere, însă profitul cumulat rămâne neschimbat.

În enumerarea respectivă, cel de-al treilea punct menționează prețuri de transfer, după cum reiese din lista care include:

• Prețuri de transfer

în ordinea cu numărul trei.

Modificarea valorilor monetare asociate produselor petroliere și altor bunuri intermediare a avut un anumit efect. Dumitru Chisăliță, reprezentant al Asociației pentru Energie și Industrie (AEI), a evaluat situația și a afirmat:

„Riscul de penurie a scăzut destul de mult”

. Această declarație reflectă o anumită evoluție a evenimentelor legate de criza carburanților și ordonanța aferentă.

Următoarele două consecințe au fost observate:

• valoarea cheltuielilor crește în mod evident;
• mărimea adaosului se reduce.

Următorul punct a fost dezvăluit într-o listă numerotată care a început de la numărul patru.
Optimizare temporală a fost subiectul listei.

• A fost menționată optimizarea temporală.

• circa 3,75% provine din accize
• aproximativ 22% din creșterea costurilor
• doar cca. 2–4% din variația adaosului

• costul aparent crește
• adaosul raportat scade

În urma analizei, rezultă că profiturile sunt susceptibile de a fi transferate fie înainte, fie după intervalul de plafonare, potrivit concluzilor lui Dumitru Chisăliță.