Astăzi, 2026 fiind termenul limită preconizat, decizia privind prelungirea limitării adaosului comercial la produsele alimentare de bază urmează să fie supusă votului deputaților. Această decizie însă se confruntă cu opoziția reprezentanților sectorului comercial. Feliciu Paraschiv, care ocupă funcția de vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), a exprimat opinii critice față de această măsură în cadrul unei declarații pentru Digi24.
„intervenția brutală”
în mecanismele pieței este termenul utilizat de acesta pentru a descrie efectele produse de limitarea adaosului comercial. Potrivit spuselor sale, această limitare are drept rezultat distorsiuni ale pieței și favorizează creșterea prețurilor unor produse care nu se află pe lista celor la care adaosul comercial este plafonat.
Citește șiCeres Pharma crește eficiența operațională prin digitalizare: timpul de procesare a datelor scade cu 60%, iar erorile se reduc cu 40%
Camera Deputaților urmează să dea votul final astăzi pe propunerea de continuare a măsurii de plafonare a adaosului la alimente.
Această propunere a obținut deja un aviz pozitiv în cadrul ședinței Comisiei de Agricultură.
În acest moment, un număr de 17 categorii de produse alimentare sunt supuse unei plafoane comerciale, printre care se numără pâinea albă simplă, laptele, ouăle, carnea proaspătă de pui și porc, precum și fructele și legumele vrac.
Libertatea pieței a fost criticată de către vicepreședintele ANCMMR, care a declarat că intervenția în economie este una brutală.
„Nu am fost niciodată de acord cu intervenția brutală într-o piață liberă”
Feliciu Paraschiv a declarat că entitatea pe care o conduce a manifestat opoziție față de implementarea plafonării adaosului comercial încă de la debut.
Nu au existat rezerve din partea noastră
legate de această decizie de la început, potrivit spuselor sale.
Regretabil, poziția noastră permanează neschimbată deoarece nu agreăm și nici nu am agreat vreodată
intervenția brutală
pe o piață care ar trebui să fie liberă și concurențială, unde prețurile sunt stabilite în funcție de raportul dintre cerere și ofertă. Aceasta conduce la distorsiuni ale pieței, concretizate prin efectul de waterbed și diminuarea concurenței autentice, deoarece atunci când se impun limite maxime de adaos, comercianții au o marjă redusă pentru a concura prin strategii proprii de preț, a afirmat vicepreședintele ANCMMR la Digi24.
Consecința acestei măsuri, potrivit lui, este majorarea costurilor pentru alte tipuri de articole care nu intră sub incidența acestei scheme.
Creșterea prețurilor pentru diverse grupe de mărfuri, altele decât cele incluse în această schemă, reprezintă unul dintre efectele cheie semnalate.
Plafonarea a dus, în opinia sa, la o creștere a prețurilor la produse care nu sunt vizate de această reglementare.
Intervenția statului în economie a avut drept rezultat o consecință neprevăzută, și anume așa-numitul efect de waterbed, a declarat Paraschiv.
„Consecința cea mai mare pe care am văzut-o a fost efectul de waterbed, când au crescut prețurile la niște produse care nu erau supuse plafonării, mai mult decât ar fi trebuit. Și aici mă refer, așa cum a văzut toată lumea, la detergenți, la cosmetice, la produse de uz casnic, toate sunt mai scumpe decât ar trebui ca să compenseze cumva zona asta de plafonare”
Prețul hârtiei igienice a înregistrat o creștere considerabilă, după cum se menționează, în raport cu valoarea obișnuită.
Această situație a fost semnalată în urma evaluării prețurilor produselor de bază.
ANCMMR a fost întrebat dacă ridicarea limitei de preț ar putea avea ca efect scăderea costurilor altor bunuri. Reprezentantul comercianților a afirmat că tarifele vor fi ajustate în mod natural de mecanismele inerente ale pieței.
„Cu siguranță toate prețurile se vor așeza acolo unde le așează cererea și oferta. Exact ca în orice democrație liberă și în orice economie de piață liberă”
.
Prețurile mărfurilor de larg consum sunt, în opinia sa, mai mari decât ar fi normal.
El a oferit ca exemplu produsele de uz casnic, care
în prezent sunt mai scumpe decât ar fi în mod normal
, potrivit spuselor sale.
În prezent, atunci când procurăm un produs de igienă personală, și anume hârtia igienică, prețul acesteia este mai mare decât ar fi în condiții obișnuite, în cazul în care nu ar fi fost implementată plafonarea prețurilor, a explicat el.
Potrivit criticilor, măsura de plafonare a adaosului la alimente, introdusă în 2023, nu constituie o soluție eficientă pentru combaterea inflației, care la acel moment depășea 10%.
Vicepreședintele ANCMMR a avertizat că această intervenție reprezintă o abordare inadecvată pentru gestionarea problemei inflației.
Chestiunea esențială nu este rezolvată prin plafonarea prețurilor, ci prin abordarea altor factori. Vicepreședintele a propus soluții alternative, însă acestea nu au fost luate în considerare. O posibilă rezolvare ar fi creșterea ponderii produselor românești în coșurile de cumpărături ale clienților, încurajând astfel achizițiile de produse fabricate în țară.
„Soluția este să găsim o metodă prin care produsul românesc să existe mai mult în coșul de cumpărături al clienților. Adică oamenii să cumpere mai mult produs românesc. Pentru că orice produs pe care-l importăm crește deficitul de balanță. Orice produs pe care-l cumpărăm și este fabricat în România scade deficitul de balanță, pentru că banii rămân aici și se învârt aici”
COMENTARII / 0