Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, consideră că preţul motorinei în România va ajunge la 10 lei/litru şi se va menţine ridicat pe tot parcursul anului, fiind puţin probabil ca o încheiere imediată a conflictului din Iran să aibă un impact semnificativ asupra costurilor.
Motorina va atinge, în România, pragul de 10 lei/litru şi va avea un preţ mare tot timpul anului, chiar dacă războiul din Iran s-ar încheia mâine
, a declarat el într-o analiză făcută publică joi.
Citește șiPostarea obraznică a Lufthansa care a strâns 15 milioane de vizualizări și a dat naștere unor ample dezbateri: „Are clientul întotdeauna dreptate?!”
Motorina va ajunge la un preț de 10 lei/litru în România și va rămâne la un nivel ridicat pe tot parcursul anului, chiar dacă conflictul actual se încheie imediat, potrivit unui specialist.
În prezent, petrolul este cotat la aproximativ 110-112 USD/baril, în timp ce motorina pe piețele internaționale are un preț de aproximativ 1.150 – 1.180 USD pe tonă.
„În baza trendurilor estimate (ţiţei Brent, motorină ARA), preţul super optimist, estimat la motorină la pompele din România, în situaţia teoretică în care începând de mâine războiul s-ar opri şi preţul produselor petroliere ar scădea la nivelul preţului previzionat pentru ţiţei şi motorină a fi atins în anul 2026 înaintea războiului din Iran (87 USD/baril pentru petrol şi 850 USD/tonă pentru motorină), rămâne unul ridicat pe tot parcursul anului 2026.”
Chiar dacă războiul se încheie și prețul petrolului scade, creșterea prețului la pompă nu se va opri; dimpotrivă, prețul motorinei va continua să crească pentru cel puțin 3 săptămâni, depășind pragul psihologic de 10 lei pe litru.
O scădere a prețului petrolului ar putea duce la o reducere treptată a prețului la pompă la motorină până la sfârșitul anului 2026, dar nu sub nivelul de 9 lei/litru.
Informația prezentată urmează imediat după această notificare.
Economia se confruntă uneori cu situații în care intervenția statului este necesară, nu pentru a exercita control asupra pieței, ci pentru a evita perturbări semnificative care afectează în mod direct sectorul economic real.
Chisăliţă avertizează că strategia pasivă a autorităților în ceea ce privește piața motorinei din România ar putea avea consecințe economice mai costisitoare decât beneficiile fiscale pe termen scurt.
În scenariul în care statul român nu intervine și prețurile petrolului și motorinei pe bursele internaționale opresc creșterea, simulările indică faptul că prețul motorinei la pompă ar putea atinge 10 lei/litru în aprilie 2026 și va rămâne în jurul valorii de 9 lei/litru spre sfârșitul anului 2026.
Acest paradox nu este rezultatul unei simple disfuncţii de piaţă, ci al structurii fiscale şi comerciale a preţului carburantului.
În România, costul unui litru de motorină este alcătuit din patru componente principale: aproximativ 32-38% reprezintă costul efectiv al petrolului și al rafinării, 30% este acciza, 19% reprezintă TVA-ul din prețul final, iar restul este format din cheltuieli de distribuție, logistică și marje comerciale.
În practică, aceasta înseamnă că mai mult de jumătate din prețul motorinei este determinat direct de fiscalitatea la vedere, după cum afirmă Chisăliţă.
Potrivit şefului Asociaţiei Energia Inteligentă, cererea de motorină în sectorul agricol înregistrează o creştere semnificativă în luna aprilie, atingând valori cu 20% până la 40% mai mari decât media anuală, din cauza operaţiunilor agricole intense, precum semănatul, pregătirea terenului şi aplicarea fertilizanţilor.
România se confruntă cu o perioadă de activitate intensă în sectorul transporturilor și cu o accelerare a construcțiilor odată cu îmbunătățirea vremii. Acest context determină o presiune suplimentară pe piața motorinei într-un moment crucial pentru fermieri, care au nevoie de combustibil în cantități mari. În acest scenariu, strategia actuală a autorităților prezintă o problema fundamentală. Agricultura este unul dintre sectoarele economice cu o elasticitate foarte scăzută la prețul combustibilului, deoarece fermierii nu pot amâna lucrările agricole până când motorina devine mai ieftină fără a compromite sezonul agricol.
„Dacă lucrările nu sunt efectuate la timp, sezonul agricol este compromis”
Anual, 1,5 – 2 miliarde de litri de motorină sunt utilizați în agricultura din România. La un preț de 9,5 lei/litru, costul combustibilului pentru sectorul agricol poate depăși 15-18 miliarde lei anual, o sumă considerabilă pentru o industrie cu marje de profit relativ scăzute și cu un risc ridicat din cauza condițiilor meteorologice. În aceste condiții, sunt posibile două scenarii pentru România: reducerea suprafețelor cultivate sau diminuarea lucrărilor agricole, ambele conducând la o scădere inevitabilă a producției agricole.
Chisăliţă avertizează că, în urma acestui fenomen, scumpirea accentuată a motorinei va genera o repercusiune în lanț asupra economiei în ansamblu.
În consecință, cheltuielile logistice se accentuează, tarifele produselor alimentare cresc, iar investițiile în infrastructură devin mai costisitoare.
„Într-o economie deja vulnerabilă la inflaţie, acest mecanism poate adăuga creşteri între 5% şi 10% la preţurile finale ale unor bunuri şi servicii”
Într-un mod surprinzător, statul român se numără printre puținii care beneficiază direct de această situație. Odată cu creșterea prețului la motorină, statul înregistrează automat o creștere a veniturilor din TVA. Spre exemplu, la un preț de 8 lei/litru, valoarea TVA încasată de stat este de aproximativ 1,38 lei/litru. În cazul în care prețul mediu al motorinei în anul 2026 ajunge la aproximativ 9,5 lei/litru, atunci TVA crește la 1,64 lei/litru. Această diferență de 0,3 lei pentru fiecare litru de motorină înseamnă venituri suplimentare considerabile pentru stat. Având în vedere că consumul anual de motorină în România este de aproximativ 8-9 miliarde de litri, această diferență se traduce într-un plus de aproximativ 500 milioane de euro în anul 2026. Din punct de vedere contabil, această situație pare a fi una pozitivă pentru finanțele publice. Însă, din punct de vedere economic, acest aspect reprezintă o iluzie. Beneficiile fiscale pe termen scurt sunt depășite de pierderile economice pe termen mediu. În cazul în care producția agricolă scade din cauza costurilor ridicate cu combustibilul, pierderile ar putea depăși 1-1,5 miliarde de euro. La acestea se adaugă costurile indirecte generate de inflație și de creșterea generalizată a costurilor de producție în economie, precum și de sărăcirea populației. Astfel, statul ar putea câștiga câteva sute de milioane de euro din taxe, însă economia ar putea pierde de câteva ori mai mult.
O strategie bazată pe aşteptarea autoreglării pieţei poate fi eficientă pentru bunurile de larg consum, însă combustibilul prezintă un impact semnificativ asupra agriculturii, transportului şi inflaţiei, ceea ce face această abordare extrem de riscantă, avertizează preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.
COMENTARII / 0