La data de 20 martie, într-o nouă creștere, costul carburanților în România a înregistrat cea de-a 11-a majorare de la debutul conflictului din Orientul Mijlociu. Prețurile benzinei și motorinei se apropie vertiginos de 10 lei pe litru.
La nivel continental, prețurile au înregistrat o creștere similară în numeroase țări europene. În ciuda acestui fenomen, majoritatea statelor europene au implementat deja strategii pentru a atenua impactul acestei scumpiri, pe când România continuă să aștepte o soluție.
În diverse țări europene, inclusiv Italia, Spania, Austria, Grecia, Croația, Ungaria, Slovacia, Franța și Polonia, au fost implementate măsuri de control al prețurilor. Acestea implică fie limitarea prețurilor, fie reducerea accizelor, precum și crearea unor pachete de sprijin special dedicate anumitor grupuri profesionale.
Citește șiPostarea obraznică a Lufthansa care a strâns 15 milioane de vizualizări și a dat naștere unor ample dezbateri: „Are clientul întotdeauna dreptate?!”
Afirmația potrivit căreia guvernul României își acoperă deficitele financiare prin creșterea prețului combustibilului a fost făcută.
”Guvernul își acoperă din găuri cu aceste scumpiri”
Întrucât majoritatea statelor europene au deja implementate soluțiile sugerate, amânarea prezentării unui plan de acțiune până la sfârșitul lunii de către Guvern exacerbează tensiunile în cadrul societății.
Expertul în domeniul cerealelor, Cezar Gheorghe, fondator al Agricolumn, a exprimat opinia sa în cadrul unui interviu acordat Ziare.com, potrivit căreia Guvernul României înregistrează câștiguri financiare substanțiale ca urmare a creșterii prețurilor la carburanți, deoarece aproximativ 70% din costul unui litru de benzină sau motorină este direcționat către stat sub formă de taxe și accize:
Guvernul României este acuzat că nu implementează măsuri pentru a aborda problemele, deoarece acestea ar necesita acoperirea unor găuri create de aparatul birocratic, pe care anterior s-a promis că va fi redus. În prezent, se pare că același cerc vicios continuă să se rostogolească.
”Ceea ce face Guvernul României este o anti-reformă.”
Această situație este descrisă ca o comedie grotescă în care partidele politice se află în dispută, însă se știe că nu vor lua nicio măsură concretă. În schimb, guvernul se bazează pe încasările suplimentare generate de prețul crescut al combustibilului și pe faptul că lumea este nevoită să consume din cauza lipsei de alternative.
Se afirmă că reducerea consumului nu reprezintă o abordare viabilă, în ciuda creșterii repetate a prețurilor. Această concluzie a fost exprimată printr-o declarație directă:
”Scăderea consumului nu este o soluție”
.
În contextul în care reducerea consumului de combustibil este văzută de unii experți ca o posibilă soluție, Cezar Gheorghe are o părere divergentă, sugerând că statul ar trebui să adopte o abordare opusă și să identifice strategii care să stimuleze creșterea consumului de combustibil, ținând cont de necesitatea de a obține venituri suplimentare pentru a finanța acoperirea deficitului bugetar.
De asemenea, în domeniul agricol, proiectele nu pot fi postergate prea mult timp, deoarece fermierii trebuie să respecte anumite cerințe și standarde de producție.
În domeniul agricol, fermierii se confruntă cu o perioadă critică de însămânțări de primăvară și de pregătire a terenului pentru culturile de toamnă. Termenele pentru aceste activități nu pot fi modificate, deoarece agricultura impune anumite limite de timp. Potrivit unui specialist în domeniu, scăderea puterii de cumpărare a populației, determinată de creșterea taxelor, a dus la o reducere a cererii pentru produsele agricole.
Potrivit lui Cezar Gheorghe, Guvernul României ar trebui să propună măsuri care să avantajeze întreaga populație, nu doar anumite ramuri economice, pentru a stimula creșterea consumului. Este necesară o abordare mai largă pentru a impulsiona cererea. În opinia sa, reducerea TVA-ului la produsele alimentare esențiale la zero ar fi o soluție eficientă pentru a încuraja consumul. În schimb, o posibilă soluție alternativă ar fi impozitarea profitului companiilor, ceea ce ar menține dinamica economică activă.
COMENTARII / 0