Preţul motorinei rămâne mare în 2024 chiar dacă războiul din Iran se încheie

În momentul de faţă, costul petrolului este situat în jurul valorii de 110-112 USD/baril, în timp ce motorina pe plan internaţional are un preţ de aproximativ 1.150 -1.180 USD pe tonă. Pe baza prognozelor privind evoluţia cotaţiilor (ţiţei Brent, motorină ARA), se estimează că, în scenariul ideal în care conflictul se încheie imediat şi preţul produselor petroliere scade la nivelul anticipat pentru anul 2026, anterior conflictului din Iran (87 USD/baril pentru petrol şi 850 USD/tonă pentru motorină), motorina la pompă în România va avea în continuare un preţ ridicat pe tot parcursul anului 2026.

Chiar dacă s-ar opri războiul şi preţul ţiţeiului ar scădea creşterea de preţ la pompă nu s-ar opri

. În continuare, preţul motorinei ar creşte continuu încă minimum 3 săptămâni, depăşind preţul psihologic de 10 lei pe litru. Ulterior, o scădere a costului petrolului ar putea duce la o reducere treptată a preţului la pompă la motorină până la sfârşitul anului 2026, dar fără să coboare sub un nivel de 9 lei/litru, potrivit specialistului.

Citește șiPostarea obraznică a Lufthansa care a strâns 15 milioane de vizualizări și a dat naștere unor ample dezbateri: „Are clientul întotdeauna dreptate?!”

Economia se confruntă uneori cu situații în care intervenția statului este necesară, nu cu scopul de a exercita control asupra pieței, ci mai degrabă pentru a atenua distorsiunile majore care afectează direct economia reală.

În România, motorina are un preț care ar putea rămâne ridicat pe tot parcursul anului, chiar dacă situația din Iran s-ar rezolva imediat. Strategia actuală a autorităților de a aștepta ca piața să se autoregleze ar putea duce la consecințe economice mai costisitoare decât beneficiile fiscale obținute pe termen scurt. Potrivit simulărilor, chiar dacă prețul țițeiului și motorinei pe bursele internaționale ar înceta să crească, prețul motorinei la pompă ar putea atinge 10 lei/litru în aprilie 2026 și ar rămâne în jurul valorii de 9 lei/litru până la sfârșitul anului 2026. Această situație nu este rezultatul unei simple disfuncții de piață, ci al structurii fiscale și comerciale a prețului carburantului. Prețul unui litru de motorină în România este alcătuit din patru componente majore: 32-38% reprezintă costul efectiv al petrolului și al rafinării, 30% este acciza, 19% este TVA, iar restul este format din costuri de distribuție, logistică și marjele comerciale.

În practică, aceasta înseamnă că mai mult de jumătate din prețul motorinei este determinat direct de fiscalitatea la vedere

, explică Chisăliţă.

Chisăliţă subliniază că, în acest context, creşterea puternică a preţului motorinei va avea un efect multiplicator asupra întregii economii.

Presiunea asupra resurselor va crește suplimentar din cauza cererii din sectorul agricol. Motorina va continua să coste relativ mult pe tot parcursul anului, indiferent de eventuala încheiere a conflictului din Iran. Potrivit Şefului AEI, chiar dacă războiul din Iran s-ar opri imediat, tot nu ar avea un impact semnificativ asupra prețului motorinei.

Conform prognozei şefului AEI, odată cu sosirea lunii aprilie, necesarul de motorină în sectorul agricol înregistrează o creştere semnificativă, atingând valori cu 20% până la 40% mai mari decât media anuală, datorită activităților agricole intense, printre care semănatul, pregătirea terenului agricol și aplicarea fertilizanţilor.

Potrivit sursei citate, sectorul agricol din România se confruntă cu o presiuni financiare majore din cauza costului ridicat al motorinei.

„În paralel, sectorul transporturilor intră într-o perioadă de activitate intensă, iar construcţiile accelerează odată cu încălzirea vremii.”

Rezultă că această situație va exercita o presiune suplimentară pe piaţa motorinei exact atunci când fermierii au nevoie de combustibil în cantități mari. În acest context, strategia actuală a autorităţilor ridică probleme fundamentale. Agricultura este unul dintre sectoarele economice cu elasticitate foarte redusă la preţul combustibilului. Un fermier nu-şi poate permite să amâne lucrările agricole până când motorina devine mai ieftină. În România, agricultura utilizează anual aproximativ 1,5 – 2 miliarde de litri de motorină. La un preţ de 9,5 lei/litru, costul combustibilului pentru sectorul agricol poate depăşi 15-18 miliarde lei anual, o sumă considerabilă pentru o industrie cu marje de profit relativ reduse şi cu risc ridicat datorită condiţiilor meteorologice. În aceste condiţii, există două scenarii probabile pentru România: reducerea suprafeţelor cultivate sau diminuarea lucrărilor agricole. Ambele conduc inevitabil la scăderea producţiei agricole.

În urma accentuării acestui fenomen, Chisăliţă remarcă faptul că majorarea substanțială a costului motorinei va genera o repercusiune în lanț asupra economiei în ansamblu.

În urma unui impact fiscal pozitiv, se înregistrează însă o consecință economică negativă semnificativă. Anumite aspecte ale economiei sunt afectate în urma acestui fenomen.

În consecință, cheltuielile logistice se accentuează, tarifele produselor alimentare se ridică, iar costurile proiectelor de construcție cresc. Potrivit surselor, „într-o economie deja vulnerabilă la inflație, acest mecanism poate adăuga 5% până la 10% la prețurile finale ale unor bunuri și servicii”.

Un efect pozitiv neaşteptat al creşterii preţului motorinei este acela că statul devine unul dintre principalii beneficiari direcţi ai acestei situaţii. Automat, odată cu creşterea preţului motorinei, are loc şi o creştere a venitului din TVA. Spre exemplu, în cazul unui preţ de 8 lei/litru, valoarea TVA-ului încasat de către stat se ridică la aproximativ 1,38 lei/litru. În scenariul în care preţul mediu pe anul 2026 ajunge la valoarea de 9,5 lei/litru, atunci TVA-ul creşte la valoarea de aproximativ 1,64 lei/litru. Această diferenţă de 0,3 lei pentru fiecare litru de motorină înseamnă venituri suplimentare considerabile pentru stat. Luând în considerare consumul anual de 8-9 miliarde de litri de motorină în România, această diferenţă se poate traduce printr-un surplus de aproximativ 500 milioane de euro în anul 2026. Din punct de vedere contabil, această situaţie pare a fi una pozitivă pentru finanţele publice. Însă, din punct de vedere economic, acest aspect reprezintă o iluzie. Beneficiul fiscal pe termen scurt este depăşit de pierderile economice pe termen mediu. În cazul în care producţia agricolă scade din cauza costurilor ridicate cu combustibilul, pierderile pot depăşi 1-1,5 miliarde de euro. La acestea se adaugă costurile indirecte generate de inflaţie şi de creşterea generalizată a costurilor de producţie în economie, precum şi sărăcirea populaţiei. Astfel, statul ar putea câştiga câteva sute de milioane de euro din taxe, însă economia ar putea pierde de câteva ori mai mult.

Strategia de a lăsa piaţa să se autocorigere poate fi eficientă pentru bunurile de larg consum, însă preşedintele AEI consideră că această abordare comportă riscuri majore în cazul unui combustibil cu impact direct asupra agriculturii, transportului şi inflaţiei.