Anul acesta, costul motorinei va rămâne ridicat, potrivit preşedintelui Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă, care a publicat o analiză joi.
Chiar dacă războiul din Iran s-ar încheia mâine,
Motorina va avea un preţ mare tot timpul anului
, susţine el.
Citește șiRomânia, „cu poveri mari ale datoriilor”, găsește moduri „creative” de a împrumuta bani de la cetățeni, scrie Bloomberg
În prezent, petrolul se tranzacționează în jurul valorii de aproximativ 110-112 USD/baril, iar motorina pe piețele internaționale se situează în jurul valorii de 1.150 -1.180 USD pe tonă. În baza trendurilor estimate (țiței Brent, motorină ARA), prețul super optimist, estimat la motorină la pompele din România, în situația teoretică în care începând de mâine războiul s-ar opri și prețul produselor petroliere ar scădea la nivelul prețului previzionat pentru țiței și motorină a fi atins în anul 2026 înaintea războiului din Iran (87 USD/baril pentru petrol și 850 USD/tonă pentru motorină), rămâne unul ridicat pe tot parcursul anului 2026. Chiar dacă s-ar opri războiul și prețul țițeiului ar scădea creșterea de preț la pompă nu s-ar opri. Prețul motorinei ar crește continuu încă minimum 3 săptămâni, depășind prețul psihologic de 10 lei pe litru. Scăderea prețului petrolului ar determina o posibilă reducere treptată a prețului la pompă la motorină, până la sfârșitul anului 2026, dar fără să coboare sub un nivel de 9 lei/litru
nu este voie, am reformulat tot, inclusiv citatul a fost restructurat și înlocuit – vezi mai jos
110-112 USD/baril este prețul curent al petrolului, în timp ce motorina pe piețele internaționale are un preț de aproximativ 1.150 -1.180 USD/tonă.
Conform tendințelor estimate pentru țițeiul Brent și motorina ARA, chiar dacă conflictul s-ar încheia mâine și prețul produselor petroliere ar scădea la nivelul previzionat pentru anul 2026, anterior conflictului din Iran, adică 87 USD/baril pentru petrol și 850 USD/tonă pentru motorină, costul motorinei la pompă în România ar rămâne ridicat pe tot parcursul anului 2026.
Încetarea conflictului și scăderea prețului petrolului nu ar duce la o scădere imediată a costului la pompă; dimpotrivă, costul motorinei ar continua să crească pentru cel puțin 3 săptămâni, depășind 10 lei/litru.
Ulterior, o scădere a prețului petrolului ar putea duce la o reducere treptată a costului motorinei la pompă până la sfârșitul anului 2026, însă nu sub 9 lei/litru, potrivit specialistului.
În anumite situații economice, intervenția statului este necesară nu pentru a reglementa piața, ci pentru a evita perturbări semnificative care afectează direct economia reală.
Chisăliţă avertizează că strategia actuală a autorităţilor, bazată pe aşteptarea ca piaţa să se autoregleze, ar putea avea efecte economice mai costisitoare decât beneficiile fiscale obţinute pe termen scurt.
„Piaţa motorinei din România se află exact într-un astfel de moment”
, susţine el.
În scenariul în care creşterea preţului ţiţeiului/motorinei de pe bursele internaţionale se opreşte şi nu există intervenţii din partea statului român, preţul motorinei la pompă ar putea ajunge la 10 lei/litru în aprilie 2026 şi apoi să se stabilizeze în jurul valorii de 9 lei/litru până la finalul anului 2026.
Această situaţie nu este cauzată de o simplă disfuncţie de piaţă, ci de structura fiscală şi comercială a preţului carburantului.
Preţul unui litru de motorină în România este alcătuit din patru componente principale:
În practică, aceasta înseamnă că mai mult de jumătate din preţul motorinei este determinat direct de fiscalitatea la vedere, după cum afirmă Chisăliţă.
Potrivit şefului AEI, în luna aprilie are loc o creştere semnificativă a cererii de motorină în sectorul agricol, aceasta fiind cu 20% până la 40% mai mare decât media anuală, din cauza activităţilor agricole intense, precum semănatul, pregătirea terenului şi aplicarea fertilizanţilor.
Potrivit analizei, odată cu intensificarea activității în sectorul transporturilor și accelerarea proiectelor de construcții pe măsură ce vremea se încălzește, cererea de motorină crește exact atunci când fermierii au nevoie de ea pentru activitățile agricole. 1,5 – 2 miliarde de litri de motorină sunt utilizați anual în România de către sectorul agricol. Această situație pune în evidență o problemă majoră în strategia curentă a autorităților, deoarece agricultura este un sector cu o elasticitate foarte scăzută în ceea ce privește prețul combustibilului.
Un fermier nu poate amâna lucrările agricole până când motorina devine mai ieftină. Dacă lucrările nu sunt efectuate la timp, sezonul agricol este compromis.
Astfel, la un preț al motorinei de 9,5 lei/litru, costurile pentru sectorul agricol pot ajunge la 15-18 miliarde lei anual, o sumă considerabilă pentru un sector cu marje de profit relativ mici și cu un nivel ridicat de risc din cauza condițiilor meteorologice. În acest context, sunt posibile două scenarii pentru România: fie se reduc suprafețele cultivate, fie se diminuează lucrările agricole, ambele ducând în mod inevitabil la scăderea producției agricole.
Impactul economic va fi resimțit puternic, potrivit lui Chisăliţă, din cauza creşterii puternice a preţului motorinei care va genera efecte în cascadă asupra întregii economii.
În mod direct, cheltuielile de logistică se ridică, costurile alimentelor cunosc o creștere semnificativă, iar proiectele de construcții suferă o scumpire. Într-o economie deja sensibilă la inflație, acest lanț de reacții poate duce la majorări de prețuri finale ale bunurilor și serviciilor cu valori cuprinse între 5% și 10%.
2026 va fi un an cu venituri suplimentare pentru stat din cauza scumpirii motorinei. Pe fondul creşterii prețului la motorină, TVA crește automat, generând venituri suplimentare pentru buget. La un preț de 8 lei/litru, statul încasează aproximativ 1,38 lei/litru din TVA. Dacă prețul mediu ajunge la 9,5 lei/litru în 2026, atunci TVA crește la 1,64 lei/litru. Această diferență de 0,3 lei/litru se traduce într-un surplus de venituri fiscale considerabil. Având în vedere că România are un consum anual de 8-9 miliarde de litri de motorină, această diferență poate aduce 500 milioane de euro în plus la buget în 2026.
Din punct de vedere contabil, aceasta pare o veste bună pentru finanţele publice. Din punct de vedere economic însă, este o iluzie
.
Deși beneficiul fiscal pe termen scurt poate fi substanțial, el este depășit de pierderile economice pe termen mediu. Dacă producția agricolă scade din cauza costurilor ridicate cu combustibilul, pierderile ar putea fi de 1-1,5 miliarde de euro. La acestea se adaugă costurile indirecte generate de inflație și de creșterea generalizată a costurilor de producție în economie, precum și de sărăcirea populației. Astfel, deși statul ar putea câștiga câteva sute de milioane de euro din taxe, economia ar putea pierde de câteva ori mai mult, potrivit expertului în energie.
Preşedintele AEI emite o avertizare cu privire la strategia de a lăsa piaţa să se autoregleze, strategie care, potrivit acestuia, ar putea fi eficientă în cazul produselor de larg consum, însă aplicarea ei în cazul unui combustibil cu impact major asupra agriculturii, transportului şi inflaţiei comportă anumite riscuri.
COMENTARII / 0