La emisiunea iBani, Christian Năsulea, profesor de economie la Universitatea București, a discutat despre repercusiunile economice ale creșterii prețurilor la țiței și gaz.
Economistul Christian Năsulea avertizează că „scenariul se înrăutățește la scară globală, ceea ce ne face să contemplăm majorări de prețuri pentru o varietate de bunuri, deoarece prognozăm aceste scumpiri și aici distingem două tipuri de cheltuieli. Pe de o parte, cheltuielile directe, și anume perspectiva unor prețuri majorate pentru încălzire în sezonul rece viitor, ceea ce va avea un impact direct asupra populației, un aspect care, în general, este de interes primordial pentru economie”.
În spațiul românesc, anumite evoluții sunt așteptate.
Citește șiPostarea obraznică a Lufthansa care a strâns 15 milioane de vizualizări și a dat naștere unor ample dezbateri: „Are clientul întotdeauna dreptate?!”
Economistul Christian Năsulea a exprimat opinia că efectele negative ale scumpirii carburanților se vor resimți în economie, chiar dacă România gestionează eficient fondurile. „Nu e o apocalipsă economică, e vorba de scumpiri în lanț din cauza scumpirii transportului”, a declarat el. În continuare, a adăugat că „Suntem din nou în situația în care și dacă ne facem treaba cât se poate de bine, dacă suntem mult mai chibzuiți și mă refer aici în special la statul român, cu modul în care sunt gestionați banii, tot vom avea niște rezultate slabe din punct de vedere economic, pentru că vine acest efect negativ din exterior”.
became
Christian Năsulea a afirmat că „Nu e o apocalipsă economică, e vorba de scumpiri în lanț din cauza scumpirii transportului”. El a explicat că rezultatele economice vor fi slabe chiar și în cazul unei gestionări eficiente a fondurilor de către stat, deoarece „Suntem din nou în situația în care și dacă ne facem treaba cât se poate de bine… tot vom avea niște rezultate slabe din punct de vedere economic, pentru că vine acest efect negativ din exterior”, a mai spus Christian Năsulea.
În legătură cu limita superioară a valorilor carburanților, Christian Năsulea a declarat următoarele:
„Norocul nostru, între ghilimele, este că la noi în prețul carburantului sunt mai mult taxe decât carburant efectiv. Și asta înseamnă că la 120-130 dolari barilul, prețul carburantului nu se duce de la 7 lei și ceva la 15, se duce de la 7 lei și ceva la 12. Deci, cumva, pentru că avem această structură de cost în Europa pentru carburanți, nu ne așteptăm să vedem niște prețuri care să fie insuportabile. Dar și un preț de 10 lei reprezintă deja o sursă suplimentară de cost pentru transporturi, o sursă suplimentară de cost pentru viața de zi cu zi a oamenilor. Suficient de importantă încât să ne așteptăm să vedem creșteri ale prețurilor pe toată linia pentru toate produsele care sunt consumate în România.”
Întrebarea care se pune acum este cum putem reacționa individual în fața acestei situații.
Economistul Christian Năsulea consideră că fiecare persoană ar trebui să continue să-și elaboreze strategii financiare eficiente și să opteze pentru cea mai avantajoasă soluție. El subliniază că este oportun ca această criză să fi izbucnit la începutul primăverii, deoarece perioada estivală care urmează va permite oamenilor să acumuleze resurse, să-și contureze planuri și să estimeze costurile viitoare cu destulă acuratețe până în luna iunie.
„Cred că trebuie fiecare dintre noi, în continuare, nu ca o noutate, să-și facă foarte bine niște calcule și să aleagă varianta cea mai bună. Și nu doar atât, dar avem, iarăși, între ghilimele, norocul că această criză se declanșează acum, la început de primăvară, pentru că vom avea lunile de vară în așa fel încât să punem deoparte, să ne facem un plan, să ne gândim exact la prețurile pe care, pentru care vom avea niște estimări care cred că vor fi destul de bune până prin mai-iunie, la prețurile pe care le vom anticipa pentru iarna viitoare. Care-i planul, cum intenționăm să ne încălzim locuința, cum intenționăm să mergem la muncă. E foarte clar că noi, la nivel individual, fiecare cetățean român trebuie să înceapă să își facă un plan mai bun pe termen mai lung.”
În esență, planificarea pe termen lung devine o necesitate pentru cetățenii români, pentru a gestiona eficient costurile zilnice și viitoare, inclusiv cele legate de încălzirea locuințelor și transportul la muncă.
COMENTARII / 0