Dezbaterile din spațiul public s-au axat, în perioada recentă, pe criticile aduse retailerilor pentru creșterea prețurilor fără o justificare clară, mai ales în momente de instabilitate economică sau criză, situații în care majorările de preț nu au fost neapărat legate de modificările costurilor de producție sau ale celor de aprovizionare.
Este de datoria Consiliului Concurenței să clarifice aceste ipoteze, afirmă Ștefan Guga, cercetător specializat în relații de muncă și dialog social, într-un interviu acordat Ziare.com. El a vorbit despre acest subiect și a susținut că acest organism ar trebui să aibă un rol mai activ în elucidarea acestor presupuneri.
Potrivit lui Guga, fundamentul teoretic al autoreglementării pieței stă la baza economiei de piață concurențiale, unde echilibrul dintre cerere și ofertă ar trebui să influențeze în mod natural nivelul prețurilor, într-un proces autoreglatoriu.
Citește șiRomânii, motorul Trendyol în Balcani: o treime din vânzările din Grecia și Bulgaria vin de la cei 4.000 de comercianți din România
În realitate, se observă că acest mecanism poate fi afectat de anumite practici anticoncurențiale, precum cartelizarea, care implică acorduri tacite sau explicite între firme pentru a menține prețuri ridicate în defavoarea consumatorilor.
În teorie, mecanismul de autoreglare al pieței ar trebui să funcționeze, însă Consiliul Concurenței are sarcina de a investiga de ce magazinele supermarket nu aplică aceste reguli. Este necesar ca autoritățile să verifice dacă lanțurile de retail s-au implicat într-o înțelegere anticoncurențială, discutând între ele și stabilind prețuri fără o justificare clară pentru aceste majorări.
În situația în care instituțiile și-ar îndeplini atribuțiile, ar deveni evident că retailerilor le este dificil să justifice menținerea prețurilor ridicate în condițiile în care costurile lor au scăzut. Însă, în absența unor astfel de măsuri, nu există o soluție clară. Cercetătorul consideră că o posibilă abordare ar putea fi impunerea unor limite de preț, similar celor din ultimii ani.
Singura soluție ar fi, ca în ultimii ani, să impui anumite plafoane de prețuri
, a adăugat el.
Anumite persoane care activează în calitate de consultanți politici se auto-numesc economiști, după care prezintă opinii la posturile de televiziune într-un mod complet lipsit de profunzime.
În contextul lipsei unor măsuri eficiente din partea organismelor de reglementare a concurenței, o soluție posibilă o constituie, potrivit lui Guga, limitarea valorilor maxime ale prețurilor produselor alimentare. Guga a fost întrebat care este probabilitatea ca această abordare să aibă consecințe negative, așa cum anumi specialiști în economie au semnalat în repetate rânduri în ultimii ani. Răspunsul lui Guga a fost: nu a fost oferit, doar spațiul pentru citat a rămas
Întrebat despre posibilele efecte nedorite, Guga a afirmat:
nu, reformulare completa sub forma ceruta:
Fără o intervenție decisivă a autorităților responsabile de concurență, o posibilă soluție alternativă, menționată de Guga, vizează impunerea unui plafon pentru prețurile la produsele alimentare. În discuția despre potențialele efecte nocive ale acestei măsuri, despre care uneori economiștii au avertizat pe parcursul ultimilor ani, Guga a declarat:
În spațiul public, mulți consultanți politici care se autoproclamă economiști își fac apariția la televizor, debținând discursuri repetitive, asemănătoare mesajelor înregistrate pe tonomate. Însă, simpla lor prezență în aceste programe nu este un indicator al cunoștințelor lor despre evenimente.
Consideră că presa economică din România este tabloidizată, ceea ce o face inaptă să furnizeze informații exacte și să câștige încrederea publicului. Această critică se extinde și asupra modului în care sunt prezentate informațiile economice în România, unde
nu se oferă o imagine fidelă
a realității, potrivit lui.
El a afirmat că, în mod obișnuit, deciziile autorităților nu ar trebui să fie influențate de acești analizați, mai ales având în vedere că presa economică din România a degenerat într-o formă tabloidă care încă poate inspira încredere.
„E incredibil cum, la orice subiect, acești așa-ziși analiști spun exact ceea ce te-ai fi așteptat înainte să deschidă gura”
a adăugat el.
În cele din urmă, Guga accentuează necesitatea ca strategiile economice să găsească un punct de echilibru care să permită, pe de o parte, protejarea intereselor consumatorilor și, pe de altă parte, crearea unui mediu propice pentru desfășurarea activităților economice.
El a ajuns la concluzia că guvernul ar trebui să se concentreze asupra altor obiective, fiind crucial să garanteze bunăstarea fără a compromite mediul de afaceri**.
COMENTARII / 0