JP Morgan recunoaște că întâmpină dificultăți în a evalua modul în care războiul dintre Statele Unite și Iran va influența prețurile petrolului. Într-o notă adresată investitorilor, analiștii băncii afirmă că, pentru prima dată de la începutul conflictului, nu mai au o viziune de referință și „pur și simplu nu știu cum să modeleze faza finală a conflictului”. Mai multe dintre pragurile economice pe care banca le considera inițial limite pentru SUA au fost deja depășite, iar strategia de ieșire din conflict este tot mai dificil de anticipat.
Gigantul bancar de investiții JP Morgan a declarat că întâmpină dificultăți în a anticipa modul în care prețurile petrolului vor fi afectate de războiul dintre Statele Unite și Iran. Banca le-a transmis investitorilor, într-o notă neobișnuit de directă, că „pur și simplu nu știm cum să modelăm deznodământul” conflictului.
JP Morgan a afirmat că, la debutul conflictului, a presupus existența unor „limite economice” pe care Statele Unite nu le-ar fi acceptat să le încalce. Bazându‑se pe această presupunere, banca a estimat că, în luna iunie, s-ar fi putut ajunge la un acord pentru redeschiderea rutei maritime prin Strâmtoarea Ormuz.
Citește șiCu cât ar putea crește pensiile și salariile în 2027. Ce scrie în raportul S&P, după ce agenția de rating nu ne-a retrogradat la junk
Printre limitele identificate de analiști se numărau creșterea prețului petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril, majorarea inflației la 4%, depășirea pragului de 5 dolari pe galon pentru prețul benzinei și creșterea randamentului obligațiunilor guvernamentale americane pe 10 ani la 5%.
„Piața este în stare de alertă”
analiștii au declarat că piața se află într-o stare de alertă.
În sfera financiară, JP Morgan se numără printre cele mai influente instituții; recunoașterea de către această bancă de investiții că specialiștii săi se confruntă cu dificultăți în estimarea efectelor economice ale conflictului dintre SUA și Iran scoate în evidență cât de complicat este să previzionăm viitoarele decizii ale Casei Albe.
Un informator din sectorul petrolului și gazelor a spus pentru BBC că este
„neobișnuit”
ca o firmă de investiții de talie mondială să lanseze o astfel de comunicare. El a menționat, totodată, că documentul constituie o
„reflecție asupra situației actuale”
, având în vedere volumul de incertitudine provocat de conflict.
JP Morgan ia în calcul praguri economice.
Investitorii decid adesea pe baza prognozelor inflației, iar prețul petrolului reprezintă unul dintre elementele decisive care modelează creșterea prețurilor la nivel global, din cauza utilizării extinse a acestei materii prime și a dependenței economiei mondiale de ea.
Chiar dacă prețul benzinei rămâne sub 5 dolari pe galon și inflația încă nu a atins 4%, costurile petrolului au crescut din nou peste 100 dolari pe baril în ultimele săptămâni.
În același moment, randamentul obligațiunilor de stat americane pe 10 ani – un indicator ce arată costul la care Statele Unite se împrumută de pe piețele financiare – a înregistrat o valoare superioară de 5%.
„La șase luni [de la începutul războiului], multe dintre aceste praguri au fost depășite, însă strategia de ieșire este mai puțin clară, nu mai clară”, a afirmat echipa de cercetare în domeniul mărfurilor de la JP Morgan, într-o notă adresată investitorilor.
„Pentru prima dată de la începutul conflictului cu Iranul, nu avem o viziune de referință. Pur și simplu nu știm cum să modelăm faza finală a conflictului”, au mai transmis analiștii.
Trump a avertizat că războiul ar putea persista și după alegerile intermediare.
Donald Trump, președintele Statelor Unite, a afirmat săptămâna trecută că nu crede că conflictul cu Iranul se va termina înainte de alegerile intermediare din noiembrie în SUA.
Trump a declarat reporterilor în săptămâna precedentă că:
„Imediat după alegeri, prețurile petrolului vor începe să scadă vertiginos”
și a adăugat:
„Cred că va dura puțin mai mult decât până la alegerile intermediare.”
Statele Unite și întreaga lume au observat o majorare a cheltuielilor de trai, datorată costurilor înalte ale petrolului. Prețurile la combustibili și energie au înregistrat o creștere notabilă înainte de sezonul rece.
În această săptămână, Rezerva Federală a ridicat rata dobânzii, fiind prima majorare în peste trei ani, și a indicat că ar putea continua să crească în acest an și până în 2027, cu scopul de a reduce inflația prețurilor.
Președintele Fed, Kevin Warsh, a declarat că măsura a fost luată deoarece „inflația este prea mare și se menține la un nivel ridicat de prea mult timp”. Trump nu a fost însă de acord cu această decizie.
Nu se constată semne evidente de relaxare.
În nota transmisă investitorilor, JP Morgan a estimat că „valoarea justă” a petrolului în luna septembrie se va situa în jurul valorii de 90 de dolari pe baril, în pofida faptului că acesta se tranzacționează în prezent la peste 100 de dolari.
Analiștii au menționat, totuși, că
„piața ia în calcul riscul”
se referă la posibile noi perturbări ale comerțului internațional.
În același timp, aceștia au semnalat riscuri suplimentare pentru aprovizionarea cu petrol din Orientul Mijlociu, deoarece gruparea Houthi din Yemen, susținută de Iran, a preluat controlul asupra unei zone aflată la gura strâmtorii Bab al-Mandab, o altă rută maritimă internațională de importanță.
Rusia și Ucraina rămân în conflict, iar această situație afectează piețele și modul în care se prevede aprovizionarea cu energie.
Analiștii din JP Morgan au afirmat că, în absența unor “semnale clare” privind atenuarea conflictului, ipoteza conform căreia întreruperea aprovizionării globale cu petrol ar fi doar temporară, devine din ce în ce mai greu de susținut.
COMENTARII / 0