Rețeaua de escrocherie cu investiții demascată în România, Moldova și Ucraina

O investigație amplă, care viza dezmembrarea unei rețele infracționale de înșelăciuni cu investiții, a avut loc concomitent în România, Republica Moldova și Ucraina. În cadrul acestei anchete, au fost efectuate percheziții la patru centre de apel din Ucraina.

• Ancheta a scos la iveală faptul că suspecții au reușit să convingă cel puțin 43 de cetățeni români să investească în platforme fictive.
• Pentru a-și atinge scopurile, infractorii au utilizat imaginea unor personalități publice, printre care se numără premierul României și guvernatorul Băncii Naționale a României.

În România, șapte persoane sunt cercetate în cadrul acestui dosar, însă doar două dintre acestea au fost identificate până în prezent.

25 iunie 2026 a marcat o operațiune comună de anvergură, denumită Joint Action Day, care a implicat autoritățile din România, Republica Moldova și Ucraina. În cadrul acestei acțiuni, au fost executate 8 mandate de percheziție domiciliară pe teritoriul României și 17 mandate de percheziție domiciliară în Ucraina. Printre acestea, 4 mandate au vizat sediile unor centre de intermediere telefonică, cunoscute sub numele de call-centere. Aceste acțiuni au avut loc într-un dosar complex care vizează infracțiuni de înșelăciune cu investiții, acces ilegal la sisteme informatice și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos.

Citește șiTraseul șpăgii în dosarul Waldevar Energy. DNA, despre mita de 450.000 de euro: costurile ascunse se întorc în prețuri mai mari și materiale mai slabe

Informațiile au fost făcute publice marți, într-un comunicat de presă emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

În urma investigațiilor, sursa menționată a informat că activitățile ilicite au fost comise începând cu 2023 și până în prezent, vizând cetățenii României ca posibile victime, care au fost manipulate să investească în diverse criptomonede și acțiuni ale companiilor precum GAP INVEST, HIDROELECTRICA, BRUA și MACRO CAPITAL prin intermediul mai multor platforme.

În urma unei anchete, s-a descoperit că o grupare a creat și distribuit reclame înșelătoare online, promițând profituri rapide și substanțiale prin investiții pe platforme prestabilite.
Cei interesați își exprimau intenția de a investi în criptomonede, acțiuni sau alte active prin cereri pe site-urile gestionate de autori, potrivit procurorilor.

După ce au stabilit contactul, persoanele implicate în efectuarea apelurilor foloseau tehnologia S.I.P. pentru a discuta cu cei care își arătaseră interesul, evaluându-le situația financiară și îndrumându-i către platforme de tranzacționare fictive, unde potențialele victime urmau să depună fonduri pentru activarea conturilor lor.

Procurorii afirmă că persoanele responsabile de gestionarea clienților dintre autorii acestei înșelăciuni, care interacționau cu persoanele care deja investiseră bani, îi îndemnau pe aceștia să facă investiții și mai mari, promițându-le randamente considerabile. Odată ce suma maximă de bani era obținută de la victime, site-ul web era scos din funcțiune și orice formă de comunicare cu cei responsabili de gestionarea clienților era întreruptă, rezultând astfel pierderea completă a activelor victimelor.

Conversațiile online sau telefonice erau purtate sub nume false, iar autorii apelau la diverse metode de convingere și manipulare pentru a-i determina pe oameni să-și investească banii în platformele sau site-urile pe care le controlau.

Potrivit acestora

, aceste tehnici de persuasiune erau folosite pentru a convinge victimele să investească fonduri pe platformele sau site-urile gestionate de ei.

În continuare, s-a observat că persoanele prejudiciate au fost induse în eroare să divulge informații confidențiale privind cardurile bancare pentru a facilita investițiile respective. De asemenea, li s-a sugerat să procedeze la instalarea unor programe software care permit accesul de la distanță. Astfel, infractorii au reușit să obțină controlul deplin asupra echipamentelor electronice ale victimelor și, în consecință, asupra aplicațiilor de internet banking existente pe aceste dispozitive.

Activitatea de promovare a grupării a fost intensificată și prin intermediul platformelor de social media, unde au fost diseminate multiple materiale video create cu ajutorul inteligenţei artificiale, conţinând conţinut de tip deepfake. Acestea prezentau persoane publice din România, printre care prim-ministrul României și guvernatorul Băncii Naţionale a României, în situaţii în care acestea încurajau astfel de investiţii.

În urma investigațiilor, s-a stabilit că persoanele responsabile erau structurate în patru centre de apel telefonic, cunoscute sub numele de Ucraina.
Procurorii au informat că, până în acest moment, au fost confirmate 43 de victime și s-a estimat un prejudiciu total de aproximativ 3.600.000 de lei.

„În urma cercetărilor efectuate, a rezultat că autorii sunt organizaţi în 4 (patru) aşa-numite «centre de intermediere telefonică» (call-centere), situate pe teritoriul Ucrainei. Până în prezent, au fost identificate 43 de victime, prejudiciul total stabilit fiind de aprox. 3.600.000 de lei”

, au transmis procurorii.

was rewritten to

Procurorii au transmis că ancheta a scos la iveală o rețea de patru centre de servicii telefonice, denumite generic Ucraina, unde se desfășurau activitățile ilicite.

„În urma cercetărilor efectuate, a rezultat că autorii sunt organizaţi în 4 (patru) aşa-numite «centre de intermediere telefonică» (call-centere), situate pe teritoriul Ucrainei

,
se precizează în raport. Până în prezent, numărul victimelor confirmate este de 43, iar prejudiciul financiar total a fost evaluat la aproximativ 3.600.000 de lei.

În urma descinderilor la domiciliile unor persoane, 157.000 de euro și peste 150 de sisteme informatice au fost confiscate, alături de ceasuri de lux și o armă de tip airsoft. Au mai fost găsite înscrisuri și alte probe.

În România, un număr de 7 persoane fizice fac obiectul unor investigații, însă doar 2 dintre acestea au fost identificate până în prezent. Restul persoanelor se află în afara granițelor Uniunii Europene.

Investitorii sunt expuși la riscuri majore atunci când utilizează platforme financiare care nu au fost autorizate sau reglementate de către instituțiile responsabile, avertizează reprezentanții Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Aceste platforme neautorizate pot opera fără transparență și fără protecție pentru investitori, ceea ce poate duce la pierderi financiare semnificative sau chiar pierderi totale.

„Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti atrage din nou atenţia asupra riscurilor asociate investiţiilor realizate prin intermediul unor platforme financiare neautorizate sau nereglementate de autorităţile competente. Astfel de platforme pot funcţiona fără transparenţă şi fără garanţii privind protecţia investitorilor, putând conduce la pierderi financiare semnificative sau chiar totale”