Se atribuie variabilei ad rezultatul funcției document.createElement pentru elementul div.
Variabila ad.id este atribuită cu valoarea ‘AdSense’.
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiȘefa băncii fura banii din conturile vârstnicilor ca să-i bage în „Jocul Tigrilor”, în Brazilia: „Ieșea cu pungi pline cu bani din sediu, îi punea la pariuri și cazinou”
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
The style property top of the element ad is set to the value ‘-1px’.
Scriptul modifică înălțimea elementului ad la 1px.
Se adaugă elementul ad în corpul documentului. Identificatorul articolului este 3887269, secțiunea este article, URL-ul este https://www.digi24.ro/stiri/economie/romania-afla-vineri-daca-ramane-in-categoria-recomandata-investitiilor-ce-riscuri-ar-aduce-o-retrogradare-la-junk-3887269 și calea completă a categoriei este /stiri/economie.
România așteaptă astăzi, 31 iulie, una dintre cele mai importante decizii ale anului pentru finanțele publice. Agenția Fitch urmează să anunțe, după închiderea piețelor financiare, noua evaluare a ratingului suveran al țării, într-un moment în care România se află deja pe ultima treaptă recomandată investițiilor la cele trei mari agenții de rating, Fitch, S&P și Moody’s. O eventuală retrogradare în categoria „junk”, sub pragul investment grade, ar putea însemna costuri mai mari de împrumut pentru stat, ieșiri de capital și presiuni suplimentare asupra economiei. În prezent, România este evaluată la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, și are perspectivă negativă.
Fitch a luat o decizie care este monitorizată cu atenție de investitori, având în vedere deficitul bugetar semnificativ, necesitatea considerabilă de finanțare și volatilitatea politică.
Decizia este urmărită cu atenție de piețe, într-un context marcat de deficitul bugetar ridicat, necesarul mare de finanțare, costurile încă ridicate ale împrumuturilor și incertitudinea politică. În același timp, autoritățile mizează pe reducerea deficitului în prima jumătate a anului și pe măsurile adoptate pentru respectarea angajamentelor asumate în relația cu Comisia Europeană și creditorii statului.
Fitch Ratings este o agenție de evaluare a creditului, iar decizia sa are o importanță majoră.
Fitch Ratings este una dintre cele trei mari agenții internaționale de rating, alături de Standard & Poor’s și Moody’s. Fondată în 1914, agenția evaluează capacitatea statelor, companiilor și instituțiilor financiare de a-și onora obligațiile de plată și acordă calificative care reflectă riscul de credit al acestora.
Se adaugă o funcție anonimă în coada googletag.cmd, iar aceasta declanșează afișarea unității publicitare div-gpt-ad-1534428441003-0.
rating are ca scop să ofere investitorilor o analiză independentă privind șansele ca un emitent să-și plătească datoriile la termen. Acestea sunt luate în considerare de bănci, fonduri de investiții, fonduri de pensii și alte instituții financiare atunci când stabilesc dacă vor investi în obligațiunile unui stat sau ale unei companii.
Scara de rating a Fitch pornește de la AAA, cel mai înalt nivel, și se scade până la D, semnificând incapacitatea de plată. Calificările situate între AAA și BBB- sunt clasificate ca investment grade, fiind considerate potrivite pentru investiții și asociate unui risc scăzut de neplată. În schimb, calificările sub BBB- se regăsesc în categoria speculative, denumită și „junk”, indicând un risc crescut și restricționând accesul investitorilor instituționali, care, conform regulilor proprii, nu pot deține astfel de active. În afară de calificativul propriu-zis, agenția oferă și o perspectivă (outlook) – pozitivă, stabilă sau negativă. Această perspectivă arată direcția în care ratingul este probabil să se miște în următoarele 12-24 de luni, fără a garanta că va suferi modificări.
Fitch emite decizii care sunt urmărite cu atenție de piețele financiare, deoarece acestea stabilesc costurile la care statele și companiile pot obține împrumuturi. Un rating mai înalt inspiră incredere în rândul investitorilor și facilitează accesul la finanțare sub condiții mai favorabile, în timp ce o retrogradare poate conduce la creșterea dobânzilor, la scăderea interesului investitorilor și la majorarea cheltuielilor de finanțare. Pentru state, ratingul reprezintă și un semn al credibilității politicilor economice și fiscale în fața piețelor internaționale.
Codîrlașu a spus:
„Scenariul de bază este acela în care România rămâne în categoria investment grade”
Într-un interviu acordat Digi24.ro, președintele CFA România, Adrian Codîrlașu, a precizat că ratingul de țară reprezintă probabilitatea ca un stat sau o firmă să nu poată îndeplini obligațiile financiare. De asemenea, a subliniat că distincția între categoria recomandată investițiilor (investment grade) și cea speculativă (non-investment grade) este crucială pentru investitori.
„Practic, ratingul arată cât de riscantă este o țară sau o companie. Agențiile de rating acordă astfel de calificative atât statelor, cât și companiilor. În esență, acestea se traduc într-o probabilitate de default, adică probabilitatea ca, în următoarele 12 luni, emitentul să intre în incapacitate de plată. Un rating mai slab înseamnă o probabilitate mai mare de default. Este foarte important pragul dintre investment grade și non-investment grade. Noi suntem exact pe ultima treaptă din categoria investment grade, adică BBB-, și avem, în același timp, perspectivă negativă. Un outlook negativ înseamnă, statistic, aproximativ 35% șanse ca ratingul să fie înrăutățit în următoarele 12 luni. Acesta este un procent rezultat din analiza istorică a ratingurilor la nivel global”, a declarat Adrian Codîrlașu pentru Digi24.ro.
Potrivit economistului, scenariul de bază rămâne menținerea calificativului actual. O eventuală retrogradare ar avea însă efecte importante, deoarece o parte dintre investitorii instituționali nu mai pot deține active încadrate în categoria „junk”, ceea ce ar duce la ieșiri de capital și la creșterea costurilor de finanțare ale statului.
„Dacă rămânem cu acest rating, iar acesta este scenariul de bază, practic nu se va întâmpla nimic. Dacă însă ratingul este retrogradat, situația este gravă, pentru că intrăm în categoria non-investment grade. Anumite companii și fonduri de investiții nu mai au voie, prin regulamentele lor, să investească în astfel de active. Acestea vor ieși din România dacă au investiții aici, indiferent cât de atractive vor rămâne randamentele. Statul va trebui apoi să găsească alți investitori, pentru că cei care nu mai pot investi în România vor vinde activele deținute, iar locul lor va trebui ocupat de investitori specializați în active de tip junk. (…) Ieșirea acestor fluxuri de capital înseamnă automat dobânzi mai mari, costuri mai ridicate de finanțare pentru Guvernul României și, probabil, deprecierea monedei naționale. Dacă ne uităm în urmă, criza din 2008 a început, în cazul României, odată cu retrogradarea în categoria junk. Acesta este riscul și acum, dacă vom fi retrogradați”, a explicat Codîrlașu.
Economistul sugerează investitorilor să evite deciziile impulsive și să-și diversifice economiile în timp, având în vedere că România ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor de mult timp.
„În mod normal, oamenii trebuie să se pregătească din timp pentru astfel de situații. (…) Orice investitor prudent își diversifică economiile și investițiile tocmai pentru a nu fi expus exclusiv pe România dacă un astfel de scenariu se produce. (…) Astfel de decizii se iau în perioade de liniște, nu atunci când toată lumea este deja agitată și piețele au reacționat”, a spus el.
În contextul deciziei Fitch, Codîrlașu consideră că șansele României de a-și menține calificativul sunt mai mari, însă subliniază că principalul pericol rămâne incertitudinea legată de viitoarea politică fiscală.
„Aș spune că scenariul de bază este acela în care România rămâne în categoria investment grade. Aș estima aproximativ 60% șanse să rămânem și 40% șanse să fim retrogradați. Cei aproximativ 35% reprezintă doar probabilitatea statistică. Diferența până la 40% vine din incertitudinea foarte mare privind politica fiscală viitoare a României. Politica fiscală actuală a produs efecte bune. Am redus semnificativ deficitul, iar acest lucru a fost apreciat de piețe. Însă nu există nicio certitudine că această politică va fi menținută și în viitor. Dacă va veni un alt guvern și va adopta o cu totul altă politică fiscală, aici apare problema. Marile necunoscute sunt legate de evoluțiile viitoare, iar această incertitudine este cea care ne poate împinge spre categoria junk”, a avertizat economistul.
Negrescu a precizat că, în medie, ne împrumutăm cu un miliard de euro pe săptămână, afirmând:
„Ne împrumutăm, în medie, cu un miliard de euro pe săptămână”
Analistul economic Adrian Negrescu afirmă că principalul obiectiv al păstrării ratingului constă în abilitatea României de a continua să obțină împrumuturi pentru a susține cheltuielile guvernamentale.
„Dacă se va menține ratingul în categoria recomandată investițiilor, România va putea în continuare să se împrumute. Acesta este cel mai important lucru. Gândiți-vă că ne împrumutăm, în medie, cu un miliard de euro pe săptămână pentru a avea bani să plătim pensiile, salariile și celelalte cheltuieli ale statului. Altfel spus, aceasta este principala miză a menținerii ratingului României în categoria recomandată investitorilor. Gândiți-vă că, în momentul de față, peste 90% din banii pe care îi încasăm din taxe și impozite se duc către cheltuielile sociale, salarii și pensii, iar restul de aproximativ 10% se duce pe dobânzile la creditele pe care le-am contractat până acum. Pentru toate celelalte cheltuieli ale statului, educație, sănătate și tot ceea ce ține de funcționarea administrației, ne împrumutăm. Vorbim despre peste 55 de miliarde de euro împrumutate în fiecare an”, a declarat Adrian Negrescu pentru Digi24.ro.
Conform opiniei sale, o retrogradare la nivelul „junk” ar genera obstacole semnificative în obținerea finanțării pentru stat, iar România ar putea fi nevoită să solicite sprijin de la Fondul Monetar Internațional.
„Dacă vom intra în categoria junk, din păcate statul român riscă să intre într-o perioadă de turbulențe majore. Ar pierde o parte dintre finanțatori, cei care în momentul de față oferă bani pentru ca statul român să poată funcționa. Acest lucru ar duce, din păcate, la probleme grave de finanțare a bugetului. O mare parte dintre aceste fluxuri financiare se vor bloca sau vor deveni mult mai scumpe. Singura noastră șansă ar fi încheierea unui acord cu Fondul Monetar Internațional, care să pună la dispoziția României 30-40 de miliarde de euro, astfel încât statul să poată funcționa în următoarele luni, în speranța că vor fi adoptate măsuri drastice de reducere a cheltuielilor publice”, a afirmat Negrescu.
Analistul a avertizat că un eventual acord cu FMI ar veni la pachet cu măsuri severe de ajustare fiscală: „Bineînțeles, FMI ar veni cu condiții și ar impune măsuri de austeritate și mai dure: reducerea salariilor, creșterea taxelor și chiar vânzarea unor active pe care România le deține, astfel încât să își recupereze, în cele din urmă, banii împrumutați. FMI nu este o organizație de caritate. Este o instituție financiară care urmărește să își recupereze împrumuturile, împreună cu dobânda aferentă. Toate acestea ar putea împinge România într-un scenariu în care majorarea taxelor, reducerea salariilor și o inflație ridicată ar deveni realități în următoarele luni”.
În prima jumătate a anului, deficitul a scăzut la 2% din PIB.
România se pregătește să fie evaluată de Fitch, raportând o îmbunătățire a performanței bugetare față de anul precedent. Conform datelor Ministerului Finanțelor, bugetul general consolidat încheiat la 30 iunie 2026 a înregistrat un deficit de 41,03 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 2% din PIB. În comparație cu primul semestru din 2025, deficitul a scăzut cu 1,64 puncte procentuale, trecând de la 3,64% la 2% din PIB. În termeni nominali, reducerea s-a dovedit a fi aproape 28,8 miliarde de lei, de la 69,80 miliarde de lei la 41,03 miliarde de lei.
Reducerea observată în prima jumătate a anului nu asigură, însă, atingerea obiectivului stabilit pentru întregul an. Bugetul 2026 se bazează pe un deficit de 6,2% din PIB, iar agenția de rating va evalua dacă ritmul de corectare poate fi păstrat în a doua jumătate a anului, când presiunile asupra cheltuielilor și necesitatea de finanțare ar putea crește. Printre punctele vulnerabile ale României se înscriu deficitul încă ridicat, dobânzile aferente datoriei publice, cheltuielile bugetare și instabilitatea politică. În același timp, autoritățile susțin că reducerea deficitului și accelerarea unor proiecte din cadrul PNRR și a angajamentelor asumate față de partenerii externi ar putea contribui la stabilitate.
Bolojan: Agențiile evaluează și mențin stabilitatea politică
Analiza realizată de Fitch apare în contextul în care România este condusă de un guvern interimar, iar absența unui executiv cu mandat complet poate genera îndoieli cu privire la stabilitatea politicilor fiscale.
În seara de miercuri, la Digi24, premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că agențiile de rating examinează atât condițiile economice până în momentul evaluării, cât și stabilitatea politică și perspectivele pentru anii următori.
„În formarea unei agenții, vizavi de rating, după ce s-a întâmplat în România în aceste luni, întotdeauna trebuie să îți pui problema cum vei fi evaluată. Pentru că evaluările țin cont de două aspecte: țin cont de ceea ce s-a întâmplat până la data evaluării, țin cont de stabilitatea politică și țin cont de perspectiva viitoare pe, nu știu, 2027-2028. Or, în mod evident, noi am plecat din 2025 dintr-o situație foarte dificilă, ne-am luat niște angajamente față de Comisia Europeană, față de creditorii noștri că vom face anumite corecții de deficite, pe care le-am făcut până acum și le-am respectat”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul interimar a atribuit instabilitatea din ultimele luni cauzelor întârzierii aprobării bugetului și căderii Guvernului.
„Din primăvară am avut problemele legate de întârzierea aprobării bugetului, ca urmare a scandalului pe care l-a generat Partidul Social Democrat, amânările pe care au fost. Am avut căderea Guvernului, o acțiune care am spus-o și atunci, o spun și acum, a fost iresponsabilă”, a afirmat Bolojan.
Întrebat dacă România va fi retrogradată, premierul interimar a spus că nu consideră acest scenariu inevitabil, dar a avertizat că instabilitatea politică și mesajele publice contradictorii pot contura „o perspectivă îngrijorătoare” pentru agențiile care evaluează capacitatea țării de a-și respecta angajamentele fiscale.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0