România atrage investitori polonezi în turism. Rainbow Tours și eTravel au preluat companii locale, aducând tehnologii noi 

Sectorul de turism din România atrage tot mai mult atenția fondurilor din Polonia, deoarece o serie de operatori din afara frontierei au început tranzacții de...

Sectorul de turism din România atrage tot mai mult atenția fondurilor din Polonia, deoarece o serie de operatori din afara frontierei au început tranzacții de achiziție strategică cu firme locale special

În acest domeniu, Rainbow Tours, companie poloneză listată la bursă cu o capitalizare de piață de 510 milioane de euro, a preluat controlul majoritar al agenției Paralela 45 Turism. În același timp, eTravel, un actor de rang în Polonia specializat în corporate travel, a dobândit o participație majoritară în Accent Travel România.

tehnologia din Polonia și cunoștințele locale generează sinergii.

Citește șiRomânia scapă de „junk”: S&P păstrează ratingul BBB-, dar perspectiva este negativă (surse)

Complementaritatea reprezintă fundamentul modelului de afaceri pe care se bazează investițiile recente. Modelul de afaceri se conturează prin sinergia dintre operatorii români, care oferă o cunoaștere aprofundată a pieței locale și un portofoliu solid de clienți, și partenerii polonezi, care aduc la bord o infrastructură tehnologică de ultimă generație și un volum mai mare de produse.

Prin integrarea platformelor tehnologice poloneze, clienții din România vor putea beneficia de oferte mai diversificate și prețuri mai competitive, ceea ce conferă companiilor achiziționate un avantaj distinct pe piață, a precizat Radu Puiu, analist financiar la XTB România.

Obiectivul turismului de afaceri: fondurile substanțiale care susțin călătoriile corporative.

Turismul de afaceri nu reprezintă singura atracție pentru investitori, ci este principalul motiv, fiind unul dintre cele mai profitabile segmente ale sectorului european. Călătorii de afaceri aduc fluxuri de bani stabile și previzibile, susținând un nivel constant de ocupare a unităților hoteliere pe tot parcursul anului.

Chiar dacă reprezintă doar 10% din totalul călătoriilor realizate de rezidenții UE, turismul de afaceri generează 13% din cheltuielile totale din domeniu. Diferența de buget este remarcabilă: un călător de afaceri cheltuie în medie 203 euro pe noapte în Europa, în timp ce un călător în căutare de vacanță cheltuie doar 112 euro pe noapte.

În România, proporția pe care o ocupă segmentul de oaspeți de afaceri în piața hotelieră urbană este semnificativă. În marile centre economice – București, Cluj‑Napoca, Timișoara și Iași – acești vizitatori generează între 20% și 25% din veniturile hotelurilor.

România rămâne în urmă în ceea ce privește turismul internațional, dar înregistrează o creștere accelerată.

Conform indicatorilor continentali, sectorul turistic românesc prezintă lacune structurale majore, dar și un potențial de expansiune considerabil. În cadrul Uniunii Europene, în jur de 45% din nopțile de cazare sunt generate de turiști străini, în contrast cu România, care contribuie cu doar 22%, ocupând poziția penultimă în blocul comunitar.

Turismul local se evidențiază printr-un nivel redus, cu 66 de vizitatori pentru fiecare 100 de locuitori. În același timp, statisticile Eurostat indică că numai 27,7% dintre românii cu vârsta peste 15 ani au realizat cel puțin o excursie turistică personală, comparativ cu media europeană de 65,4%.

Chiar și cu aceste deficituri în domeniul agrementului – România contabilizează numai 2,2 milioane de nopți de cazare, comparativ cu 7,2 milioane în Polonia – industria turistică românească a reușit să se redreseze în scurt timp după perioada pandemică. Veniturile generate de sector au înregistrat o creștere de 80% în era post-pandemie, poziționându-se ca a treia cea mai rapidă evoluție de expansiune în Uniunea Europeană și depășind de două ori media europeană de 34%.

Turismul de afaceri, alimentat de marile centre urbane, se transformă în stâlpul esențial care susține hotelurile de 4 și 5 stele din țară, explicând astfel interesul strategic al grupurilor financiare poloneze.

COMENTARII / 0