România evită retrogradarea, dar S&P avertizează: Risc de scădere a ratingului

Agenția de evaluare financiară S&P Global a emis o atenționare către România, sugerând posibilitatea unei scăderi a ratingului său în viitor, în cazul în care blocajul guvernamental persistă. Această avertizare reprezintă primul semnal oficial din partea uneia dintre cele trei mari agenții de rating, după ce guvernul a fost înlăturat prin moțiune de cenzură în Parlament.

Agenția de rating a făcut publică o atenționare oficială, prin intermediul unui raport special.
În prezent, ratingul curent a fost reconfirmat ca fiind „BBB-/A-3” pentru perioadele lungă și scurtă, însă perspectiva rămâne una nefavorabilă.

Nu sunt oferite declarații suplimentare.

Citește șiAur și argint se prăbușesc: ce a declanșat scăderea?

Nu, corectat:

O atenționare a fost transmisă în mod oficial de către agenția de rating, printr-un raport care nu era prevăzut în program.
Ratingul actual, care este „BBB-/A-3” pe termen lung și scurt, a fost reconfirmat, însă perspectiva este în continuare negativă.

Perspectivele economice ale României sunt afectate de încheierea coaliției dintre cele patru partide, ceea ce va îngreuna procesul de diminuare a dublului deficit — deficitul de cont curent și deficitul fiscal — cu atât mai mult cu cât se va apropia 2028, anul alegerilor.

În ciuda anumitor diferențe, 2027 va fi anul în care ajustările și reformele fiscale suplimentare vor avea loc, potrivit unui acord comun între partidele politice, iar constituirea unui nou guvern este preconizată pentru perioada imediat următoare.

Consolidarea finanțelor României pare să se stabilizeze datorită unor măsuri fiscale mai eficiente înregistrate în acest an, care au legătură cu 2025 și cu viitoarele influxuri financiare de la UE.
Acestea ar trebui să mențină stabilitatea condițiilor financiare externe ale țării, pe măsură ce 7,9% deficitul de cont curent din PIB de anul trecut se reduce treptat.

România și-a păstrat evaluările de credit suveran pe termen lung și scurt.
O perspectivă negativă a fost menținută, aceasta fiind justificată prin aprecierea că provocările legate de consolidarea finanțelor publice și diminuarea deficitelor externe vor continua să fie substanțiale în următorul an.
Această perspectivă nefavorabilă ține cont și de vulnerabilitatea României la schimbări ale încrederii investitorilor, cauzate de necesitățile financiare externe semnificative și de nivelul ridicat al deținerilor de datorie guvernamentală de către nerezidenți.

Perspectivele reflectă, de asemenea, susceptibilitatea României de a schimba încrederea investitorilor, din cauza nevoilor considerabile de finanţare externă şi deţinerilor nerezidente ridicate ale datoriei guvernamentale

, a declarat agenția, potrivit Profit.ro.

S&P Global emite o avertizare cu privire la posibila diminuare a evaluării financiare a României, în cazul în care perioada de instabilitate politică se va prelungi.
Decizia de reducere a ratingului ar putea fi luată ca urmare a acestei situații politice incerte.

Putem reduce ratingurile

, a declarat S&P, subliniind importanța stabilității politice pentru evaluarea financiară a țării.

O posibilă prelungire a blocajului guvernamental din România sau o incapacitate de a diminua și mai mult deficitele fiscale în anul 2027 ar putea duce la o scădere a ratingului de țară, avertizează S&P Global.

„Ne-am putea reduce ratingurile privind România dacă impasul său guvernamental s-ar prelungi sau ar duce la incapacitatea de a reduce şi mai mult deficitele fiscale în 2027”

.
În continuare, agenția de evaluare financiară menționează că în cazul în care Guvernul României nu reuşeşte să atragă fondurile UE estimate pentru perioada 2026-2027, acest lucru ar putea limita perspectivele de creştere ale economiei şi ar complica consolidarea fiscală a Guvernului.
De asemenea, S&P Global consideră că acest scenariu ar putea amplifica riscurile balanţei de plăţi.

În același timp, se are în vedere posibilitatea unei scăderi a ratingului în cazul în care presiunile exterioare se vor accentua, spre exemplu printr-o destabilizare mai puternică ori prelungită a pieței energiei ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce ar influența negativ perspectivele de evoluție a inflației pe termen mediu în România și concomitent ar diminua considerabil expansiunea economică, echilibrul balanței de plăți și performanțele fiscale ale statului.

În cazul în care România reușește să-și reducă semnificativ deficitele externe și fiscale, susținute de o relansare a activității economice, perspectivele ar putea fi ajustate la stabile.

Consolidarea fiscală devine o prioritate pentru România, iar agenția de evaluare financiară așteaptă un acord politic extins care să susțină implementarea unor măsuri de consolidare semnificativă în cursul acestui an și al celui următor. Printre obiective se numără și adoptarea unui buget viabil pentru anul 2027, aceasta în ciuda faptului că guvernul a fost dizolvat la un interval de 11 luni de la constituirea sa.

În același timp, se estimează că România va avea acces la o parte semnificativă din fondurile disponibile ale UE pentru anul curent, în valoare de până la 3,5% din PIB, ceea ce ar putea contribui la acoperirea cerințelor considerabile de finanțare externă ale țării.
Agenția consideră că riscurile economice și politice ar putea afecta planul de ajustare fiscală pe termen mediu al României, în cazul în care anumite provocări nu sunt gestionate corespunzător.

Într-un context în care România se confruntă cu necesitatea de a atenua impactul șocului energetic global asupra prețurilor, criza politică internă actuală reprezintă un factor destabilizator, potrivit S&P.
Această situație are loc în același timp cu eforturile de a realiza ajustări fiscale suplimentare pentru a limita efectele negative ale volatilității prețurilor la energie la nivel global.
Potrivit evaluării, aceste ajustări sunt esențiale pentru menținerea stabilității economice a României.

Consolidarea fiscală rămâne o prioritate pentru guvern, care trebuie să își mențină angajamentele pentru a respecta cerințele UE privind procedura de deficit excesiv; totodată, este necesară implementarea unor reforme care să asigure accesul la fonduri europene, inclusiv cele din cadrul Mecanismului de Redresare și Resălbăticire (RRF), Acțiunii de Securitate pentru Europa (SAFE) și Fondului de Coeziune.

În special, guvernul trebuie să continue să pună în aplicare o agendă de consolidare pentru a rămâne pe drumul cel bun pentru a-şi îndeplini cerinţele privind procedura de deficit excesiv din partea UE; să pună în aplicare o serie de reforme pentru a asigura fluxurile de fonduri ale UE, inclusiv din cadrul mecanismului de redresare şi resălbăticire (RRF), a Acţiunii de securitate pentru Europa (SAFE) şi a Fondului de coeziune; şi să facă faţă efectelor stagflaţiei determinate de conflictul din Orientul Mijlociu

Astfel, se va putea face față impactului economic al conflictului din Orientul Mijlociu, care a generat efecte de stagflație.

Potrivit scenariilor avute în vedere, fie coaliția existentă anterior se reface și ajunge la un acord cu privire la numirea unui prim-ministru nou, posibil unul tehnocrat, fie se constituie un guvern minoritar care să poată conta pe sprijinul unor formațiuni politice din opoziție, membre ale parlamentului.
Varianta alegerilor anticipate este considerată puțin probabilă, având în vedere că România nu a organizat niciodată alegeri parlamentare anticipate de la instaurarea regimului democratic și că, în prezent, mediul politic nu oferă stimulenți pentru o astfel de opțiune; de asemenea,

președintele Nicușor Dan

s-a declarat împotriva alegerilor anticipate.

O creștere accentuată a prudenței în rândul populației este semnalată de specialiști, după ce indicele inflației a depășit 10% și economia națională a înregistrat o scădere.