România, facturi la energie printre cele mai mari din Europa: 45% din cost, sistem

România se confruntă cu una dintre cele mai oneroase facturi la energie din Europa, raportate la puterea de cumpărare, potrivit analizei președintelui Asociației Energia Inteligentă...

România se confruntă cu una dintre cele mai oneroase facturi la energie din Europa, raportate la puterea de cumpărare, potrivit analizei președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
Deși țara dispune de resurse energetice variate, precum hidroenergie la costuri reduse, energie nucleară stabilă, gaze naturale autohton și capacități regenerabile în creștere, facturile energetice rămân ridicate.

Potrivit acestuia, problema nu mai este doar costul producerii energiei, ci întregul sistem energetic, care generează costuri suplimentare și profită de instabilitate.

În urma evaluării, rezultă că sistemul energetic național suportă cheltuieli suplimentare considerabile, determinate de instabilitate, a mai declarat Dumitru Chisăliță într-o analiză făcută publică marți.

Citește șiViceguvernator BNR: criza politică se prelungă, normalitatea e vitală

Urgenta energetică a României a fost reliefată de către Chisăliță, care a declarat următoarele:

„România nu are doar cea mai scumpă energie electrică raportată la puterea de cumpărare, are un sistem care a învățat să câștige bani din scumpirea energiei pe spatele populației”

Un fenomen economic deosebit de interesant este semnalat de către acesta, și anume că România se confruntă cu „unul dintre cele mai absurde paradoxuri economice din Europa”, în condițiile în care țara dispune de hidroenergie ieftină, energie nucleară stabilă, gaze interne și regenerabile în expansiune, dar

„a ajuns să aibă una dintre cele mai apăsătoare facturi la energie raportate la puterea de cumpărare”

.

România produce relativ ieftin și vinde relativ scump. Aici apare cea mai mare contradicție economică

Se estimează că factura finală ar fi cu 25-45% mai mică. Economiile substanțiale ar putea fi obținute prin optimizarea sistemului.

Explicațiile oferite adesea pentru tarifele majorate sunt, într-adevăr, criza energetică, conflictul armat și fluctuările pe piețele europene, însă acestea nu sunt de ajuns pentru a justifica nivelul ridicat al facturilor în România, conform spuselor expertului.

Potrivit expertului, explicațiile invocate frecvent pentru prețurile ridicate, criza energetică, războiul, volatilitatea piețelor europene, sunt reale, dar insuficiente pentru a explica nivelul facturilor din România.

Frecvent invocate drept explicații pentru tarifele majorate, criza energetică, conflictul armat și fluctuațiile pe piețele europene sunt, conform expertului, doar parțial responsabile, fiind insuficiente pentru a explica nivelul facturilor din România.

Experta consideră că chestiunea nu se rezumă la cheltuielile de producere a energiei, ci mai degrabă la costurile sistemului energetic în ansamblu.
Acest sistem complex introduce risc, ineficiență, distorsiuni și cheltuieli administrative la fiecare etapă, de la producător la consumator, după cum afirmă.

„Problema nu mai este strict costul producerii energiei. Problema este costul sistemului energetic în sine, un mecanism care adaugă risc, ineficiență, distorsiuni și cost administrativ la fiecare verigă dintre producător și consumator”

Potrivit analizei, Chisăliță a susținut că, în cazul în care România ar opera ca o piață energetică concurențială, predictibilă și corect reglementată, costul final al energiei ar înregistra o scădere de 25% până la 45%.

Explicația președintelui AEI privind costurile sistemului energetic românesc a arătat că România suportă cheltuieli majore aproape la fiecare nivel al acestui sistem.
Potrivit acestuia, motivul nu rezidă în resursele naturale ale țării, ci mai degrabă în structura actuală a sistemului, care conduce la costuri ridicate.

„Aproape fiecare verigă a sistemului energetic românesc costă mai mult decât ar trebui să coste într-o economie funcțională. Nu pentru că România ar avea resurse proaste. Ci pentru că și-a construit un sistem scump”

, a declarat președintele AEI.

Factura medie de energie electrică în România include o pondere semnificativă a 25-45 de lei care revin la așa-numitul „cost al disfuncției”, pe un total de 100 de lei achitați.

Într-un document se subliniază că românii suportă o povară financiară dincolo de costul energiei în sine, când vine vorba de facturile la energie.

„Acesta este marele adevăr pe care discursul public îl evită: românii nu plătesc doar energia. Plătesc instabilitatea sistemului”

, se arată în respectivul document.

România are o strategie energetică duală, producția fiind realizată la costuri reduse, însă prețurile de vânzare sunt considerabil mai mari. Această abordare conduce la facturi la energie printre cele mai mari din Europa, potrivit analizei.

„România produce relativ ieftin și vinde relativ scump. Aici apare cea mai mare contradicție economică”

România ar putea fi, în teorie, unul dintre cele mai competitive piețe energetice la nivel regional, potrivit lui Dumitru Chisăliță, care afirmă că țara noastră dispune de următoarele avantaje:

Printre categoriile de energie cu cheltuieli reduse se numără:

  • hidroenergia cu cheltuieli de producție mici;
  • energia nucleară se remarcă drept una dintre sursele stabile mai ieftine;
  • gaze naturale autohton;
  • sursele regenerabile au un cost marginal apropiat de zero după perioada de amortizare.
  • hidroenergie cu cost redus;

În realitate, însă, costurile suportate de consumatorii finali sunt influențate de o serie de factori, printre care volatilitatea la nivel regional, mecanismul european bazat pe prețuri marginale, lipsa unor contracte pe termen lung, o lichiditate scăzută, riscul asociat reglementărilor și gradul ridicat de concentrare a pieței.

Contradicția economică cea mai semnificativă apare atunci când România produce la costuri reduse și comercializează la prețuri ridicate. Această situație a fost subliniată de expert, care a declarat:

„România produce relativ ieftin și vinde relativ scump. Aici apare cea mai mare contradicție economică”

Se ridică critici cu privire la modul în care statul a intervenit în această situație, numeroase voci exprimându-și nemulțumirea.

Intervențiile statului pe piața energetică au fost supuse unei analize critice, după ce 2022 a marcat începutul unei serii de măsuri, printre care se numără plafonarea prețurilor, acordarea de compensații, impunerea de suprataxe și efectuarea de modificări legislative succesive și repetate.

Chisăliță consideră că intervenția statului nu în sine constituie problema, ci mai degrabă modul în care aceasta a fost realizată.

„Problema nu este că statul a intervenit. Problema este că a intervenit permanent, imprevizibil și contradictoriu.”

El afirmă că România se confruntă acum cu o situație hibridă, în care costurile sunt socializate, însă volatilitatea este privatizată, ceea ce înseamnă că țara nu are nici o piață liberă autentică, nici un sistem reglementat coerent.

Un anumit punct de vedere este acela că țara noastră suportă nu numai cheltuiala pentru energie, ci și costul unui sistem care a devenit profitabil din cauza volatilității.

„costul unui ecosistem care a învățat să câștige bani din instabilitate”

Anumite disfuncționalități ale sistemului au devenit avantajoase pentru anumite grupuri de pe piață, a avertizat expertul, una dintre cele mai grave probleme fiind legată de acest fenomen.

Problemele majore, relevate de analiză, includ proiecte întârziate și investiții care au fost amânate în mod repetat.
De asemenea, au fost identificate capacități insuficiente, precum și interconectări limitate și un nivel ridicat de birocrație excesivă.

Problema esențială a sectorului energetic din România a fost subliniată de Dumitru Chisăliță, care a declarat:

„Aici este adevărata dramă a pieței energetice românești: nu doar că sistemul este ineficient, ci că anumite forme de ineficiență au devenit profitabile pentru «băieții deștepți». Iar atunci când un sistem începe să câștige bani din propriile blocaje, reforma devine nu doar dificilă, ci contrară intereselor celor care controlează jocul”

Această declarație pune în lumină dificultățile reformei în contextul în care ineficiența a devenit o sursă de venit pentru anumiți actori din piață.

COMENTARII / 0