România fără energie nucleară de astăzi: unde se generează curentul

În urma opririi celor două centrale de la Cernavodă, cauzată de scăderea nivelului Dunării, sistemul pierde aproximativ 1.400 MW de putere continuă și previzibilă. România poate preveni întreruperile de alimentare, dar devine aproape complet dependentă de resursele vecinilor, în momentul în care aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și scădere a producției nucleare și hidroelectrice, subliniază analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI).

AEI estimează că România va trebui să se descurce fără aceste capacități în aproximativ 3 săptămâni ce urmează.

Nu se rezolvă doar problema capacității liniei de interconectare de 3.000 MW. Întrebarea esențială rămâne dacă Bulgaria, Ungaria și Serbia vor dispune simultan de 3.000 MW de vânzare, subliniază Dumitru Chisăliță, președintele Asociației.

Citește șiSEC propune noi reguli pentru custodia criptomonedelor de către fondurile de investiții din SUA

În fiecare joi dimineața jurnalistul Dan Popa trimite newsletterul Economix. Dacă ești pasionat de economie, finanțe personale sau comportamentale, poți să te abonezi aici la newsletterul EconoMix.

Abonează-te

Explorează evoluțiile din economie și dobândește cunoștințe despre gestionarea banilor prin sugestii și diagrame pertinente.

Abonează-te

Bravo! Ai devenit abonat la „EconoMix”.

Verifică înscrierea prin e-mail.

Apasă pe legătura din mesajul electronic pentru a primi edițiile.

Balanța estimativă a României

Transelectrica preconizează pentru această perioadă un consum maxim de aproximativ 7.300 MWh/h, în contrast cu aproximativ 8.000 MWh/h observat în caniculele anterioare. Se estimează că în următoarele șapte zile cererea va rămâne la 7.300 MWh/h, iar în intervalul caniculă 4–9 august 2026 aceasta va crește la 8.000 MWh/h.

Oprirea celor două unități determină ca balanța de seară să se prezinte în felul următor:

Deficitul ar putea să încalce capacitatea comercială normală de import într-o seară în care nu există vânt și producția hidroelectrică este redusă.

Care este volumul pe care România îl poate importa în termeni fizici?

României poate importa aproximativ 3.300 MW la nivel tehnic, însă în anumite momente orașul poate dispune de o cantitate mai redusă, în funcție de fluxurile regionale și de siguranța rețelei.

Transelectrica trebuie să mențină rezerve de siguranță, iar anumite curenți care pătrund printr-o frontieră pot traversa teritoriul României și să iasă prin altă frontieră.

Sursele posibile de energie: Bulgaria – cea mai semnificativă origine

În prezent, la Kozlodui, Bulgaria deține aproape 2.000 MW de energie nucleară. Dacă ambele unități continuă să funcționeze, țara ar putea susține exporturi către România, în special în timpul nopții.

Bulgaria exportă și către Grecia, Serbia, Macedonia de Nord și Turcia. România nu a rezervat întreaga capacitate bulgară.

Export estimat către România: 500–900 MW.

În cazul în care capacitatea Kozlodui este redusă, oferta ar putea scădea sub 400 MW. Dacă se oprește o singură unitate, în orele de vârf Bulgaria ar putea înceta exporturile. În situația în care se opresc ambele unități, probabil importator, adaugă Chisăliță.

Ungaria – capacitatea de transport este adecvată, însă energia rămâne insuficientă.

președintelui AEI a declarat că legătura dintre Ungaria și România este solidă, însă la centrala nucleară Paks s-a pierdut deja o unitate, iar una din celelalte funcționează la o putere redusă. În consecință, producția nucleară ungară a scăzut cu aproximativ 700–750 MW.

Ungaria poate furniza energie României provenită din Austria, Slovacia sau Cehia, însă va concura pentru aceeași energie și cu propriul său consum.

Import posibil din Ungaria ar putea ajunge între 700–1.200 MW; totuși, o parte ar putea fi energie de tranzit, nu surplus ungar.

În cazul în care se oprește încă un reactor la Paks, fluxul disponibil ar putea scădea cu 300–500 MW. Dacă Paks ar pierde încă două unități, Ungaria ar deveni un mare importator și nu ar mai fi percepută ca o sursă sigură pentru România.

Serbia – o sursă extrem de fragilă

Producția hidro de la Djerdap/Porțile de Fier a coborât la aproximativ o treime din nivelul normal. Problemele de apă afectează și centralele pe cărbune de la Kostolac, iar transporturile de combustibil pe Dunăre se desfășoară la 30–40% din capacitatea normală, mai arată analiza citată.

Serbia poate oferi la nevoie 200–400 MW, însă nu trebuie considerată ca o sursă constantă.

Prețul PZU este pe punctul de a exploda.

Astăzi, la ora 12, prețul energiei pe piața PZU se stabilește la 63,3 lei/MWh, iar la ora 20 acesta va crește la 1604 lei/MWh, un nivel de 25 de ori mai ridicat.

La data de 31 iulie, AIE estimează că o medie a prețului zonal de urgență (PZU) va fi în jurul valorii de 1.200 lei/MWh, în timp ce vârful ar putea atinge 3.000 lei/MWh.

În următoarele săptămâni, dacă Bulgaria restrânge exporturile sau Ungaria continuă să piardă între 400 și 500 MW de energie nucleară înainte ca piața să se închidă, prețul mediu ar putea ajunge la 1.400–1.600 lei/MWh, iar în timpul nopții s-ar putea depăși 5.000 lei/MWh.

România poate compensa prin import oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă doar dacă:

• Bulgaria păstrează în funcțiune Kozlodui;
• Ungaria nu mai pierde mai mult de încă un reactor;
• consumul rămâne în jurul a 7.000–7.300 MWh;
• există minimum 4.000 MWh/h producție internă la vârful de seară;
• capacitățile pe gaze, cărbune, hidro și bateriile sunt folosite la maxim.

Importul de aproximativ 3.300 MWh este posibil tehnic, dar nu este garantat comercial. România nu se află încă într-un scenariu inevitabil de întreruperi, însă a ajuns într-o situație în care pierderea a încă 500–1.000 MW de producție în Bulgaria sau Ungaria poate transforma o problemă de preț într-o problemă de adecvanță și securitate energetică.