România, lider în UE la deficit bugetar, Franța pe locul doi în Zona Euro

La sfârșitul anului 2025, Franța a înregistrat un deficit bugetar considerabil, ratând la limită poziția de lider în rândul țărilor din zona euro cu cele mai mari deficite. Belgia a reușit să o depășească, cu un deficit de 5,2% din PIB, în timp ce Franța a înregistrat 5,1% din PIB. Potrivit publicației Les Echos, citată de Rador,

România

are cel mai mare deficit bugetar din toată Uniunea Europeană.

Citește șiCantitatea de energie tranzacționată pe PZU a atins un nou record. Cristina Șetran, șefa OPCOM: Lichiditatea pieței contribuie la formarea transparentă a prețului

Zona euro a înregistrat un deficit bugetar mediu de 2,9% din PIB în rândul statelor membre.
La nivelul Uniunii Europene, această cifră este mai mare, datorită în special Poloniei, care a alocat fonduri semnificative pentru apărare ca urmare a situației cu Rusia, și României, unde deficitul public a atins 7,9% din PIB în anul precedent.

Articolul își continuă prezentarea în continuare.

Deja, conflictul din regiunea Orientului Mijlociu a avut un impact financiar semnificativ asupra Franței, estimat între 4 și 6 miliarde de euro.

De doi ani, Franța nu mai deține poziția de lider în ceea ce privește cheltuielile publice în zona euro, care reprezintă 57,2% din PIB.
În prezent, țara a fost depășită de Finlanda din acest punct de vedere.
În Germania, unde creșterea economică a fost extrem de redusă și care are planuri de revitalizare a activității în anul curent, cheltuielile guvernamentale au depășit 50% din PIB, similar cu situația din Polonia.

Anul trecut, tendința a fost de creștere pentru datoria publică, care a ajuns să reprezinte 87,8% din Produsul Intern Brut în zona euro.
Mult peste această medie se află Franța, cu un nivel al datoriei de 115,6% din PIB.

Conflictul din Iran a izbucnit.

Statele europene sunt afectate puternic la începutul anului 2026. Creșterea prețurilor la hidrocarburi a fost determinată de conflictul declanșat de Israel și Statele Unite împotriva Iranului. Fiind puternic dependentă de importurile de energie, Europa se confruntă acum cu o încetinire a ritmului de creștere economică și o accelerare a inflației, care în cele din urmă va limita consumul.

Franța se confruntă cu repercusiuni financiare din cauza evoluției prețurilor, care ar putea impune Banca Centrală Europeană să ridice ratele dobânzilor, afectând astfel finanțele publice. În urma acestui fenomen, costurile îndatorării pe termen lung suportate de națiunile europene au înregistrat o creștere,

în special pentru Franța

, de la debutul conflictului.

Nicolas Forest, director de investiții la Candriam, administrator de active, consideră că deficitul structural reprezintă o provocare majoră pentru anumite țări. Franța se confruntă cu o situație financiară delicată, cu cheltuieli pentru dobânzi la datorie care au ajuns la 1,9% din PIB în 2022 și urmează să crească la 2,5% în anul curent. Potrivit lui Forest, această evoluție

„complică situația și reduce marjele de manevră ale unor țări precum Belgia și Franța”

. În perspectivă pe termen lung, el se arată îngrijorat de posibilitatea unei noi escaladări a ratelor dobânzilor, în cazul în care strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă rapid.

Statele europene se confruntă cu o provocare financiară din cauza deteriorării finanțelor publice, ceea ce face ca o soluție comună de îndatorare la nivel continental să fie din ce în ce mai necesară, dar și mai dificil de implementat.
Philip Lane, economistul-șef al Băncii Centrale Europene, a menționat că o astfel de abordare ar putea duce la reducerea costurilor datoriei pentru state.

reducerea costurilor datoriei

a fost subliniată de către Philip Lane într-un discurs ținut miercuri la Frankfurt.

În cele din urmă, totul se rezumă la o determinare politică considerabilă și la o încredere mutuală.
Consolidarea disciplinei bugetare la nivel național este o condiție esențială pentru această încredere, după cum a precizat el.
În prezent însă, această condiție nu este îndeplinită.

Dar totul „depinde, în cele din urmă, de o voință politică suficientă și de încredere reciprocă”

,
a declarat el, adăugând că

această încredere presupune „consolidarea importanței disciplinei bugetare la nivel național”

.

Traducerea Rador: Ruxandra Lambru