România, mai rezilientă decât UE la crize energetice: explicația viceguvernatorului BNR

Economia mondială se confruntă în acest moment cu o perioadă de restructurări majore, determinate de crizele din ultimii ani, printre care se numără pandemia, războiul,...

Economia mondială se confruntă în acest moment cu o perioadă de restructurări majore, determinate de crizele din ultimii ani, printre care se numără pandemia, războiul, criza energetică și tensiunile geopolitice. Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României, a declarat la conferința „Tendințe Economice 2026” că războiul din Orientul Mijlociu are un impact puternic asupra volatilității economice, deoarece piața internațională a petrolului reacționează rapid și puternic, cu consecințe la nivel global.

În prezent, economia globală traversează o perioadă dominată de ajustări profunde pe fondul crizelor din ultimii ani – pandemie, război, criză energetică, tensiuni geopolitice, iar războiul din Orientul Mijlociu generează acum runde severe de volatilitate economică, pe măsură ce piaţa internaţională a petrolului reacţionează rapid şi tăios, cu implicaţii globale.

Potrivit cercetărilor, șocurile energetice se propagă în economie prin multiple canale. Inițial, timp de câteva săptămâni, acestea afectează costurile de transport, iar ulterior, în câteva luni, impactul se resimte asupra costurilor de producție și a așteptărilor inflaționiste. Totuși, aceste mecanisme nu acționează simultan și nici uniform. România prezintă anumite elemente de reziliență, deoarece datele recente arată că dependența energetică a României este semnificativ mai mică decât cea a țărilor din regiune și, de asemenea, mai mică decât majoritatea statelor europene.

Citește șiPostarea obraznică a Lufthansa care a strâns 15 milioane de vizualizări și a dat naștere unor ample dezbateri: „Are clientul întotdeauna dreptate?!”

România a reușit să-și acoperit necesitățile energetice prin intermediul importurilor în proporție de 30% în ultimii ani, un nivel similar cu cel al Suediei. În comparație, Cehia a acoperit 39% din nevoile sale energetice prin importuri, Polonia 46% și Ungaria 49%.

România are potențialul de a reprezenta un factor de stabilitate în regiune, potrivit declarațiilor viceguvernatorului Băncii Naționale a României. Motivul pentru care România rezistă mai bine decât majoritatea țărilor din UE la crize energetice a fost explicat de către viceguvernatorul BNR. ”Țara noastră poate fi un pilon de stabilitate”

România are o poziţie relativ stabilă în ceea ce priveşte intensitatea energetică, potrivit viceguvernatorului BNR, care consideră că aceasta este superioară nu numai celei înregistrate în regiune, ci şi media la nivelul întregii Unii Europene.

Potrivit viceguvernatorului BNR, un indicator semnificativ este intensitatea energetică, care reflectă cantitatea de energie echivalentă petrol necesară pentru producerea a mia de euro de Produs Intern Brut. România are o poziție favorabilă în comparație cu țările din regiune și cu media Uniunii Europene. Economia românească a suferit transformări structurale considerabile recent, ceea ce îi consolidează potențialul și realismul în materie de energie.

Ţara noastră poate fi un pilon de stabilitate în arhitectura energetică regională, datorită resurselor proprii de care dispunem, inclusiv din zona Mării Negre, dar şi graţie rezilienţei companiilor-etalon din domeniul energiei. Companiile sunt cele care resimt cel mai acut volatilitatea pe pieţele energetice, iar perspectivele de business ne arată modul în care aceste evoluţii se transmit pe canalul preţurilor

, a explicat oficialul.

Luni, Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) a găzduit cea de-a patra ediție a evenimentului „Tendințe Economice 2026”. La conferință au participat factori de decizie, specialiști și reprezentanți ai sectorului de afaceri, care au discutat despre direcțiile principale ale dezvoltării macroeconomice, energetice și antreprenoriale în anul curent.

COMENTARII / 0