Clasamentul evidențiază diferențe marcante între regimurile fiscale europene, variind de la doar câteva zeci de impozite la aproximativ câteva sute. Esențial este să subliniem că volumul taxelor nu reflectă gradul de fiscalitate al unei țări și nu indică mărimea poverii fiscale pe care contribuabilii o suportă. În schimb, acest indicator oferă o imagine asupra structurii și complexității sistemelor fiscale naționale, Visual Capitalist notează.
Franța reprezintă o excepție, având 348 de taxe individuale, cea mai mare cifră din Europa. Următoarea poziție o ocupă Danemarca, cu 132 de taxe, iar România se situează pe locul șapte, cu 109 taxe.
În Franța, există 348 taxe, dintre care 243 sunt clasificate ca „taxe cu randament redus”, aducând, în ansamblu, venituri considerabil mai mici decât cele ale principalelor categorii de impozit. În anul 2024, taxele aferente ocupării forței de muncă au adunat peste 800 de miliarde de euro, în timp ce taxele pe bunuri și servicii au produs în jur de 300 de miliarde de euro.
Citește șiAeronava TAROM „Ivan Patzaichin” a făcut primul zbor oficial. La Chișinău a fost primită cu tunuri de apă
Franța prezintă o cantitate considerabilă de impozite, iar acest fenomen se datorează, parțial, compromisurilor politice acumulată pe parcursul mai multor etape ale istoriei republicii franceze. Au fost implementate numeroase taxe specializate pentru anumite sectoare, iar deși contribuția lor la veniturile statului este modestă, ele intensifică complexitatea sistemului
Videoclipuri Recomandate
În opoziție se află Estonia și Lituania, care prezintă cele mai reduse cantități de taxe individuale din Europa, cu 34 și 35, respectiv. Letonia însumează 54 de taxe, cea mai mare dintre cele trei state baltice, însă rămâne mult sub media europeană, aproximativ 90.
Estonia este văzută ca un model de sistem fiscal ușor. Statul aplică un impozit pe veniturile fizice cu o rată unică, fără gradări complicate și scutiri, iar profitul corporativ reinvestit beneficiază de o taxă de 0%.
Germania reprezintă un alt exemplu, având doar 60 de impozite individuale, în timp ce veniturile fiscale constituie aproximativ 42% din PIB. Astfel, sistemul fiscal german se situează printre cele mai puțin fragmentate din Europa din punct de vedere al numărului de taxe.
Problema României constă în colectarea taxelor, nu în numărul lor.
În 2025, România a reușit să-și amplifice veniturile de stat, însă acestea rămân mult sub nivelul european raportat la PIB. În același timp, compoziția fiscală prezintă diferențe marcante: țara colectează doar relativ puțin din impozite directe, se bazează în mare măsură pe taxele de consum și dispune de o proporție semnificativă de contribuții sociale, potrivit Consiliul Fiscal.
Instituția explică că venitur
Veniturile guvernamentale au înregistrat o creștere în anul 2025, însă România continuă să ocupe poziția din urmă în cadrul Uniunii Europene. Conform datelor obținute prin metoda ESA 2010, suma totală a veniturilor bugetare a fost în 2025 egală cu 35,4% din PIB, comparativ cu 34% din PIB în 2024. Aceasta reflectă o majorare de 1,4 puncte procentuale într-o singură perioadă. În plus, veniturile fiscale – adică impozitele și contribuțiile la asigurările sociale – au crescut, trecând de la 28,7% la 29,2% din PIB.
Creșterea nu este, totuși, suficientă pentru a diminua semnificativ diferența față de celelalte țări europene. Media veniturilor bugetare din UE27 a fost de 46,4% din PIB, indicând că România se situează cu 11 puncte procentuale sub media europeană. În ceea ce privește veniturile fiscale, diferența ajunge la 11,2 puncte procentuale: 29,2% din PIB în România, comparativ cu 40,4% în UE. Din această perspectivă, România ocupă penultimul loc în UE27.
Comparativ cu alte state din Europa Centrală și de Est, diferența devine clară. De exemplu, Croația și Slovenia obțin venituri bugetare care reprezintă 47,1% din PIB, în timp ce Polonia ajunge la 43,6%. În România, proporția este doar 35,4%. Astfel, chiar și în raport cu țările din aceeași regiune, statul român colectează o fracțiune mai mică din economia națională. În comparație cu Bulgaria, diferența în veniturile bugetare este de 2,7 puncte procentuale.
COMENTARII / 0