Economistul șef al băncii BRD, Florian Libocor, consideră că România se confruntă cu o problemă complexă, care depășește o simplă încetinire economică ciclică, fiind posibil să intre în același timp în două situații dificile: una legată de nivelul venitului mediu și cealaltă referitoare la o convergență incompletă. Libocor și-a prezentat punctul de vedere în cadrul unei conferințe organizate de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
Modelul de creștere economică al României, caracterizat printr-un consum ridicat, salarii mici și o forță de muncă accesibilă, a înregistrat succese remarcabile timp de două decenii, însă a ajuns în prezent la limita capacităților sale. Deși salariile și consumul au ajuns aproape de valorile medii ale statelor europene, productivitatea, inovarea și calitatea instituțiilor au rămas în urma acestora.
Situația actuală arată că România s-a confruntat cu o problemă majoră: nu posedă avantajul unui nivel scăzut al costurilor pentru a fi competitivă cu economiile în dezvoltare rapidă, România fiind astfel într-o poziție dificilă. În același timp, ea nu dispune de un grad suficient de inovare pentru a ține pasul cu economiile dezvoltate. Această situație poate fi descrisă ca un blocaj clasic.
Citește șiRomânii pot investi în Tezaur 5 octombrie: dobânzi locuri de cumpărare
Potrivit economistului Libocor, România se confruntă cu o problemă de competitivitate în economie, deoarece nu mai poate ține pasul nici cu economiile extrem de ieftine, nici cu cele foarte avansate. Motivul este acela că țara noastră a reușit să iasă din rândul economiilor sărace, dar ulterior a pierdut avântul necesar pentru a continua procesul de convergență. În acest context, Libocor consideră că România a căzut într-o capcană a convergenței incomplete.
„Economia nu mai poate să concureze nici cu economiile foarte ieftine, dar nici cu economiile foarte sofisticate, pentru că a reușit să iasă din categoria economiilor sărace, ceea ce am reușit și noi, dar apoi își pierde dinamica de convergență și nu mai reușește să facă saltul, tocmai pentru că, probabil, a intrat și în capcana convergenței incomplete”
Potrivit analizei, cinci factori economici restrictivi au fost semnalați de către Libocor, și anume:
constrângerea fiscală, caracterizată prin deficite financiare continue și costuri de finanțare majorate;
constrângerea macroeconomică, marcată de dezechilibre economice duble;
constrângerea externă, generată de consumul excesiv în raport cu producția internă;
constrângerea demografică, rezultată din scăderea numărului de forță de muncă și presiunile asupra fondurilor publice;
precum și constrângerea productivității, care exercită presiuni inflaționiste de natură structurală.
România se confruntă cu un nivel extrem de scăzut de cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare, sub 0,5% din PIB. Acest procent este, probabil, cel mai mic din întreaga Uniune Europeană. În plus, fenomenul de emigrare duce la exportul forței de muncă specializate pe care țara noastră o formează.
Tranziția economică a României se confruntă cu o schimbare esențială, care nu se referă la absența dezvoltării, ci mai degrabă la transformarea caracteristicilor acesteia. Această transformare va avea loc într-un mod gradual, de la accentul pe cantitate la focusul pe calitate, precum și de la consum la productivitate și inovare. Schimbarea respectivă nu constituie un fenomen izolat în timp, ci mai degrabă baza pe care se va stabili (sau nu) statutul României în cadrul economiei europene.
Țara noastră se confruntă cu o situație paradoxală, fiind prea costisitoare pentru regiunea estică și prea slabă pentru cea vestică.
Un studiu explicativ a demontat mitul potrivit căruia România ar fi ajuns la un nivel de dezvoltare de 78% din media Uniunii Europene, ceea ce ar însemna că se află pe o traiectorie pozitivă.
În realitate, diferența dintre veniturile și producția țării noastre reprezintă mecanismul cheie care face ca națiunile să stagneze la un nivel intermediar de dezvoltare.
Un fenomen economic aparte este reprezentat de emigrație: România investăște în pregătirea unei forțe de muncă specializate, care ulterior se deplasează și utilizează această pregătire în beneficiul altor economii. În esență, statul român subvenționează indirect competitivitatea Germaniei și Austriei, după cum afirmă
Libocor
.
Consultați aici expunerea prezentată de economistul-șef al BRD în cadrul unei conferințe organizate de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
COMENTARII / 0