România promovează brânzeturile maturate la nivel internațional

Un număr semnificativ de tipuri de produse lactate mature, incluzând aproape o sută de sortimente de cașcaval, caș, burduf și brânză tare, care sunt deja disponibile pe piața internă, au fost supuse unei analize detaliate de către experți în biochimie alimentară și degustători autorizați, pe o perioadă de câteva săptămâni.

În urma procesului de selecție, au fost alese produsele care au obținut scorul maxim în ceea ce privește calitatea și aroma.

În fiecare lună, producția de brânzeturi mature din România a înregistrat o creștere spectaculoasă, peste o mie de roți fiind acum produse, în urma experimentelor continue cu diverse rețete și tehnici de maturare îndelungată, tehnici care au devenit o practică obișnuită în fabricile românești de brânzeturi, care anterior produceau doar trei roți pe lună.

Citește șiBioNTech, compania din spatele vaccinului anti-COVID dezvoltat cu Pfizer, închide trei fabrici în Germania

Analiza inițială a situației actuale pe piață s-a bazat pe rezultatele anterioare obținute de diferitele tipuri de brânză, incluzând aici distincțiile și atestările primite. Însă, un rol crucial l-a jucat examinarea directă a probelor, focusându-se pe caracteristicile senzoriale ale acestora.

În urma unui proces de selecție, a fost creat portofoliul național de brânzeturi, un catalog care include o varietate de brânzeturi românești, fiecare filă a catalogului fiind dedicată unei roți de brânză.

Printre produsele incluse în portofoliul național de brânzeturi maturate se numără cașurile uscate, brânza veche obținută de la oaie și capră, burduful și brânza tare fabricată din lapte de bivoliță.

Evaluarea se realizează pe baza a 20 de criterii distincte, printre care se numără structura fizică a brânzei, precum și caracteristicile vizuale și senzoriale, cum ar fi culoarea și textura pastei, numărul de ochiuri de aer, prezența mucgaiului, alături de proprietăți organoleptice precum gustul, mirosul și persistența aromei, terminate cu notele finale.

Alina Iancu, un degustător autorizat, afirmă că România are o cerere mare pentru anumite tipuri de brânzeturi. Ea subliniază că procentul de 50% din populație care consumă aceste produse reprezintă o motivație pentru producători.

„Ne dorim să facem cunoscute produsele locale. Producem și pentru că o parte din acești artizani au lucrat în afara țării și s-au întors ca să producă și la noi”

, a adăugat ea. În prezent, industria brânzeturilor din România este în creștere, potrivit lui Alina Iancu, care a menționat că restaurantele internaționale au început să includă brânzeturile românești în meniurile lor.

Procesul de producție este sursa celor mai frecvente probleme care au dus la excluderea anumitor tipuri de brânză. E-coli este un microorganism care se dezvoltă în mod natural în brânzeturile mature, însă încărcarea microbiologică maximă admisă este strict reglementată prin lege. În urma unor teste, experții au depistat anumite sortimente care prezentau niveluri excesive de bacterii, situații care au fost

remediate ulterior de către producător

.

Specialista în biochimie alimentară Dana Pop afirmă că:

„În cantități mici dă savoare brânzeturilor. În cantități mari devine un agent patogen care deranjează și arată o lipsă de igienă. În gură se simte o senzație de iute, înainte de a apărea simptomele”

Acest avertisment a fost lansat de experta în domeniu.

Prezența unor cantități excesive de E-coli în brânză poate duce la apariția unor simptome digestive, similar cu efectele produse de mucegaiul care se dezvoltă în mod accidental în spațiile de aer neprevăzute în structura brânzei.

Un raport prezentat de Corespondent Știrile PRO TV a scos în evidență faptul că „brânzeturile maturate cu cea mai mare cerere la nivel global sunt, în ordine: Parmigiano Reggiano din Italia, cu 4.200.000 de roți produse, care necesită aproximativ 40 de luni pentru a atinge aproape de perfecțiune; Gruyère din Elveția, care se maturează timp de 18 luni; Gouda din Țările de Jos, care se îmbătrânește timp de 10 luni; Cheddar din Marea Britanie; Manchego din La Mancha, Spania; și abia pe locul al șaptelea, Comté, o specialitate din Franța. În ciuda faptului că cea mai veche brânză maturată din România are o vechime de doar 300 de ani, la nivel global, istoria acestui produs datează încă din neolitic. Astăzi, consumul anual de brânzeturi maturate a ajuns la 570 de milioane de roți.”