Conform anunțului făcut de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar înregistrat în perioada primelor patru luni a înregistrat o scădere semnificativă de 32 de miliarde de lei în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent. Însă, această evoluție pozitivă vine însoțită de o atenționare din partea instituției financiare.
La 23,95 miliarde de lei, deficitul a înregistrat o scădere considerabilă comparativ cu 56 de miliarde în perioada similară a anului precedent, ceea ce reflectă o modificare semnificativă a tendinței economice a României în ultimii ani, potrivit anunțului făcut marți de Ministerul Finanțelor.
În perioada ianuarie-aprilie 2025, cresterea veniturilor statului a înregistrat o valoare de 12%. Încasările din TVA, unul dintre cele mai cunoscute taxe pentru populație, au înregistrat o creștere de 22%. De asemenea, contribuțiile sociale au înregistrat o creștere de 9%, în timp ce impozitul pe veniturile din salarii a crescut cu aproximativ 22%.
Citește șiO companie aeriană românească anunță că suspendă operarea avioanelor Airbus A220-300. Ce se întâmplă cu zborurile programate
Creșterea înregistrată se datorează, în mare măsură, deciziilor fiscale luate în 2025, printre care se numără majorarea cotelelor de TVA și lărgirea bazei de impozitare. Acest fenomen nu reflectă o expansiune economică accelerată, ci mai degrabă o economie care se confruntă cu o recesiune tehnică, caracterizată printr-o scădere a activității economice. În esență, această creștere a încasărilor bugetare rezultă din taxe mai mari care au fost implementate.
În ceea ce privește cheltuielile, s-a menținut disciplina în sectoarele posibil de controlat: 1,9 miliarde de lei reprezintă reducerea înregistrată la salariile din sectorul public comparativ cu anul precedent, în timp ce asistența socială a cunoscut o scădere, deși mai puțin accentuată.
Unele aspecte au înregistrat deficiențe
Față de perioada similară din 2025, costurile cu dobânzile aferente datoriei publice au înregistrat o creștere de 3,26 miliarde de lei. Ele nu pot fi considerate cheltuieli facultative, ci mai degrabă rezultă în mod direct din acumularea de împrumuturi pe perioadele cu deficit bugetar ridicat. Pe măsură ce volumul datoriei crește, la fel și cheltuielile necesare pentru susținerea ei.
Se înregistrează o scădere a cererii interne. 2026 a fost un an în care creșterea veniturilor din TVA a fost impulsionată de o economie vibrantă, însă această tendință s-ar putea inversa, odată cu diminuarea cheltuielilor populației. Impactul asupra încasărilor statului ar putea fi resimțit în cazul în care această tendință de scădere a cererii interne se menține.
Chestiunea investițiilor a fost adusă în atenție.
În primele patru luni, cheltuielile pentru investiții publice au înregistrat o valoare de 31 de miliarde de lei, cifră pe care reprezentanții guvernului o prezintă cu satisfacție. Trebuie remarcat însă că o parte semnificativă a acestor fonduri – anume trei sferturi – provin din resurse externe, respectiv fonduri europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și nu din bugetul propriu al țării.
Acest fenomen nu este neapărat unul negativ, deoarece fondurile europene sunt absorbite în ritmul așteptat. O creștere de 34% a plăților din aceste surse în comparație cu anul precedent indică o accelerare a progresului țării în direcția corectă. Însă, această evoluție depinde în mare măsură de un plan de acțiune pe care România nu îl controlează pe deplin, și anume PNRR, care prevede termene limită stricte. Nerespectarea acestor termene duce la pierderea unor sume de bani care nu pot fi recuperate.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor subliniază că procesul de consolidare rămâne vulnerabil și este puternic condiționat de stabilitatea politicã, de capacitatea de a atrage fonduri europene și de menținerea încrederii piețelor financiare.
„Consolidarea rãmâne însã fragilã și foarte dependentã de stabilitatea politicã, absorbția fondurilor europene și pãstrarea încrederii piețelor financiare”
, adaugă aceștia.
COMENTARII / 0