România se pregătește pentru o iarnă dificilă: Hidroelectrica avertizează că nu poate acoperi singură deficitul de energie, iar rezervele de gaze și apă sunt mult mai mici decât anul trecut

Hidroelectrica, liderul în producție și distribuție electrică, a spus că nu poate face față singură eventualelor lipsuri de energie din Sistemul Energetic Național în această...

Hidroelectrica, liderul în producție și distribuție electrică, a spus că nu poate face față singură eventualelor lipsuri de energie din Sistemul Energetic Național în această iarnă. De asemenea, România dispun de rezerve de gaze și de apă mult mai reduse decât anul precedent, conform concluziei prezentate de Comandamentul Energetic Național în seara de miercuri.

Din cauza scăderii rezervelor de apă provocată de secetă, compania Hidroelectrica s-a găsit într-o situație dificilă, limitându‑se producția.

„Hidroelectrica nu poate acoperi singură eventualele deficite de energie din Sistemul Energetic Național (SEN). Rolul companiei este de a contribui la echilibrarea sistemului, alături de toți ceilalți producători și participanți activi pe Piața de Echilibrare”, a transmis Biroul de presă al companiei, miercuri seara, pentru Libertatea.

Citește șiNoile reguli Airbnb intră în vigoare de săptămâna viitoare. Turiștii nu vor mai fi obligați să spele vasele sau să ducă gunoiul

Volumul de apă din rezervorile de stocare a scăzut în mod semnificativ, iar debitul mediu lunar a căzut sub 50% din valorile medii pe termen lung în majoritatea segmentelor. Dunărea, care furnizează 40% din producția anuală a companiei, a înregistrat, începând cu luna mai, afluențe lunare sub media multianuală, tendință ce, conform prognozelor, se prevede că va persista până la finalul anului.

Debitele reduse, cauzate de seceta extremă din 2026, exercită presiune asupra Hidroelectrica, iar compania se confruntă cu dificultăți în onorarea obligațiilor contractuale.

Prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici a

Hidroelectrica a recurs la cantități suplimentare de apă provenind din lacurile de stocare pentru a respecta responsabilitățile contract

În același timp, dificultățile de pe piața energetică s-au intensificat din cauza disponibilității reduse a producției din alte surse, inclusiv prin indisponibilitatea unităților de la CNE Cernavodă de la luna August, cauzată de debitul foarte scăzut al Dunării. În ultimele zile, unul dintre agregate a fost reluat, iar Hidroelectrica a rămas activă pe Piața de Echilibrare pe tot parcursul acestei perioade, au mai spus reprezentanții companiei de energie.

Facturile pentru energia electrică pot crește cu până la 22%, față de aceeași perioadă a anului precedent, a comunicat recent Dumitru Chisăliță, noul ministru al energiei. Pe de altă parte, prețul gazelor naturale este prevăzut să se mențină la nivelul anului 2025 pentru consumatorii casnici.

Dificultățile sunt intensificate de lipsa unor opțiuni de alimentare, printre ele Unitățile de la CNE Cernavodă, care au fost impactate începând cu luna august din cauza debitului scăzut al Dunării.

Hidroelectrica continuă să opereze pe Piața de Echilibrare, însă starea rămâne tensionată. Un bloc de generare din stație a fost readmis în funcțiune recent, iar volumul energiei furnizate este determinat de rezervele de apă existente.

Un segment al populației române va resimți pe facturile de energie efectul în care niciun reactor din cele două unități ale Centrala Cernavodă nu operează, conform analiștilor economici, furnizorilor și experților în energie, informații aduse de Libertatea.

România se îndreaptă spre o iarnă grea, iar rezervele de gaz și de apă sunt mult mai mici decât în aceeași perioadă a anului precedent, conform declarațiilor oficialilor din Ministerul Energiei, menționate de Mediafax.

„Am făcut o radiografie, ce am găsit și tot ce există acum în sectorul energetic. Pot să vă răspund cu curaj, că nu stăm atât de bine cum ne așteptam, dar nici rău. Nu pot să plec din start cu foarte mult optimism.”

Rezervele de gaze naturale sunt mult mai scăzute față de ce a fost anul trecut, cu o diferență la ora actuală de aproximativ 362 milioane metri cubi, adică e o diferență substanțială, care se va regăsi din mai multe puncte de vedere, atât la consumuri, cât și la anumite costuri”, a declarat Pavel-Casian Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, miercuri, după ședința Comandamentului Energetic Național.

Nivelurile de stocuri de gaze naturale și de rezerve de apă din lacurile de acumulare, care susțin cea mai mare parte a producției de energie în sezonul rece, sunt îngrijorătoare. Comparativ cu noiembrie 2025, diferența de 362 de milioane de metri cubi de gaze naturale este semnificativă.

Rezervele de cărbune rămân la un nivel superior, în jur de 579.000 de tone.

În ciuda acestor aspecte, stocurile de apă destinate hidrocentralei se află într-o stare critic, constituind doar 43,85% din capacitatea standard, echivalentul a aproximativ 1.240 GW, potrivit declarației lui Nițulescu.

Autoritățile se pregătesc să pună în funcțiune instalațiile de producție aflate în stare de repaus și să aplice măsuri de importuri pentru a satisface cererea din sezonul rece. În plus, în situații de urgență, pot fi impuse limitări asupra consumului companiilor.

„Pe partea de hidrologie, avem niște rezerve mult, mult mai scăzute, și neanticipate până în prezent. Cum ne-a arătat prognoza meteo pentru luna noiembrie, rămânem, din punct de vedere al precipitațiilor, la o normalitate, dar din punct de vedere al debitelor, suntem sub media anuală”, a subliniat Nițulescu.

În această situație, așteptările se concentrează pe o eventuală intensificare a fluxurilor Dunării și ale runcilor sale.

„Din tot ce știm despre prognoză, debitele pe Dunăre au început să crească și cresc deja, așteptând pentru luna decembrie să ajungem spre 2.500 mc/s, pentru luna noiembrie, probabil 1.700 mc/s, dar este media pentru luna noiembrie, deja este 1.800 mc/s în prezent”, a declarat Iulius Dan Plaveti, președintele Directoratului Hidroelectrica S.A., cel mai mare producător național de energie electrică.

Conform Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), volumul de apă al Dunării la intrarea în România, în regiunea Baziaș, este estimat să se mărească în zilele următoare, atingând 1.950 mc/s până miercuri, 18 noiembrie.

Chiar dacă această valoare rămâne sub media multianuală pentru noiembrie, ultimele estimări indică o revenire treptată datorită precipitațiilor din bazinul Dunării, în special în zona Serbiei și în Carpații Meridionali.

„Prin urmare, producția va crește. Sperăm ca și partea de rezervă, de apă în lacuri, să înceapă încet-încet să-și revină. Deci am început, am intrat cu 71%, acum suntem la 44% (rezerva din lacurile energetice – n.r.)”, a adăugat Plaveti.

România se pregătește pentru un vârf de consum energetic de 9.600 MW, estimat să fie atins în lunile reci de iarnă, în special în ianuarie și februarie, când temperaturile scad sub -10°C în mai multe regiuni, a declarat Pavel Casian Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei.

În cadrul unei întâlniri recente, autoritățile din domeniul energetic au elaborat posibile soluții pentru a răspunde la o cerere de energie care ar putea trece pragul de 9.000 MW și ar putea atinge până la 9.600 MW în anumite scenarii.

„Capacitatea de import poate ajunge până la 4.600 MW, dar mai exact 4.000 MW este cea normală. Există posibilitatea să importăm la orele de vârf, avem posibilitatea să repornim și alte capacități de producție de energie electrică. De aceea am avut comandamentul mult mai larg și am durat mai mult, am identificat soluțiile care pot fi scoase în momentul de criză”, a explicat Nițulescu.

În cadrul unui grup de lucru constituit alături de Dispecerul Energetic Național (DEN), se evaluează posibilitatea de a introduce 1.000 MW suplimentar în rețea până la sfârșitul anului. Această adăugare de putere ar fi obținută din surse regenerabile și, de asemenea, din combustibili fosili, printre care se numără gazele naturale.

Testele tehnologice ale Centrala Mintia, care operează în prezent în jur de opt ore pe zi, ar putea amplifica producția de energie. În același timp, Iernut va porni testele tehnologice, după mai multe amânări, în luna ianuarie 2027.

Potrivit informațiilor furnizate de Transelectrica, nivelul de consum de energie electrică în România a trecut pragul de 8.000 MW în seara zilei de 2 noiembrie 2026, marcând prima astfel de ocazie în ultimele opt luni.

La ora 17.43, consumul a ajuns la 8.065 MW, în timp ce producția națională a însumat 5.041 MW. Importurile s-au dovedit cruciale, depășind 3.000 MW pentru a satisface cererea.

Energie produsă intern a fost repartizată în felul următor:

Hidrocarburi contribuie cu 2.154 MW, ceea ce corespunde la 42,75% din total.

Hidro generează 1.605 MW (31,85%).

Energia Nuclear produce 286 MW, reprezentând 5,68% din total.

Instalațiile de stocare totalizează 75 MW, ceea ce corespunde 1,49% din capacitatea totală.

Biomasa producează 55 MW, echivalentul a 1,09%.

Eolian are 45 MW, ceea ce corespunde unui procent de 0,89%.

Fotovoltaic: înregistrarea unei scăderi de -11 MW (equivalentă cu -0,22%).

Reactorul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost reactivat în dimineața zilei de 11 noiembrie, după ce fusese închis de la 13 august, și opera la 40% din capacitatea sa instalată.

România se confruntă cu posibilitatea unui increment al costului energiei electrice, în timp ce persistă în a aduce în țară cantități mari de electricitate în perioadele de vârf, la prețuri care ar putea atinge peste 500 de euro/MWh, a semnalat Pavel-Casian Nițulescu,

Oficialul a subliniat că recurgerea la importuri, în special în perioadele de consum intens, generează o presiune suplimentară asupra pieței.

„Există riscul să crească prețul, cât avem importuri mai mari la orele la care nu ne așteptam să facem importuri, la capacități și cantități de 4.000 de megawați, la prețuri care depășesc valori istorice de 500 de euro sau mai mult de 500 de euro pe megawatt-oră, e normal să crească prețul. Sunt făcute mai multe scenarii, dar rolul nostru este să identificăm soluții, să creștem capacitatea de producție, să eliminăm cât mai mult importurile de energie electrică”, a declarat Nițulescu.

Înainte de sosirea iernii, Transelectrica a analizat Situația Sistemului Energetic Național și a constatat că rețeaua operează în condiții de siguranță, însă provocările legate de sezonul rece persistă. Oficialii din domeniu au subliniat că România depinde de importuri la anumite ore, fapt care poate influența stabilitatea pieței.

În ziua de miercuri, importurile de energie au crescut la 800 MW, depășind estimările pentru acel interval.

Cu toate acestea, informații pozitive provin din Cernavodă, unde cele două blocuri ale centralei sunt programate să reînceapă funcționarea până la sfârșitul săptămânii.

Revenirea acestora va aduce în sistem o putere suplimentară de aproximativ 1.200-1.300 MW și va reduce necesarul de import

și a precizat Nițulescu.

„Sunt mai multe scenarii pentru creșterea consumului, acesta depășește 9.000 MW, 9.200 MW, chiar până la 9.600 MW. Sunt anumite scenarii care sunt doar de evidență, și scenarii optimiste și chiar pesimiste, dar avem și soluțiile pentru a interveni în orice condiții”, a precizat Nițulescu.

Cel mai mare consum instantaneu din 2026 s-a înregistrat pe 21 ianuarie, când România a atins 9.305 MW. În acea zi, producția națională a fost de 8.253 MW, dintre care 1.273 MW au provenit de la centrala nucleară de la Cernavodă.

Începând cu 1 august 2026, România intră în stare de alertă energetică, în urma închiderii primei unități din Cernavodă, provocată de scăderea debitului Dunării în data de 28 iulie.

Impactul acestei condiții s-a reflectat și asupra producției hidrocentralelor situate la Porțile de Fier, care, în mod normal, furnizează între 10-15% din energia națională.

În acest context, autoritățile persistă în căutarea de măsuri pentru a menține stabilitatea energetică, în special în sezonul rece, când cererea atinge niveluri maxime, în mod deosebit între orele 18.00-23.00.

COMENTARII / 0