Potrivit celui mai recent raport „Minimum wages in 2026: Annual review”, publicat marți de Eurofound, România a fost singurul dintre cele 22 de state UE cu salariu minim național care nu a majorat nivelul acestuia între ianuarie 2025 și ianuarie 2026. Salariul minim brut a rămas la 4.050 de lei, iar valoarea sa calculată în euro a coborât de la 814 la 795 de euro, pe fondul evoluției cursului de schimb. Graficul Eurofound indică și o pierdere de aproape 8% a puterii de cumpărare, în timp ce în toate celelalte state analizate salariul minim a crescut în termeni reali.
Comparatia principală din raport se referă la perioada ianuarie 2025–ianuarie 2026 și nu ia în calcul majorarea de 7% introdusă în România în iulie 2026. Creșterea a fost inițial estimată la 8%, însă nivelul final a fost mai redus. Autorii au evidențiat că această măsură ar putea compensa parțial pierderea puterii de cumpărare, în funcție de evoluția inflației în a doua jumătate a anului.
La începutul anului, s-a luat hotărârea de a păstra salariul minim neschimbat, după ce România a înregistrat cea mai mare creștere din UE în perioada anterioară. În intervalul dintre ianuarie 2024 și ianuarie 2025, salariul minim brut a urcat cu 22,7%, iar raportul indică că această majorare de aproape 23% a probabil contribuit la înghețarea nivelului în ianuarie 2026.
Citește șiDorian Popa investește în 2026: Profit mai mic, distracție mai mare
În ce măsură s-au majorat salariile minime în celelalte state UE?
În rândul celor 22 de state membre ce au un salariu minim național, rata medie de creștere a salariului minim între ianuarie 2025 și ianuarie 2026 a atins 6,7%, în timp ce mediana a fost de 5,9%. În anul precedent, media se situațea la 7,5% și mediana la 6,2%.
Creșterea cea mai semnificativă a fost observată în Slovenia, unde s-a ridicat cu 16%, urmându-se de Bulgaria cu 12,6%, Slovacia cu 12,1%, Lituania cu 11,1% și Ungaria cu 11% în moneda proprie. În plus, s-au înregistrat creșteri notabile și în Cipru (8,8%), Germania (8,4%), Croația (8,2%), Cehia (7,7%) și Estonia (6,8%).
Salariul de bază a înregistrat o creștere de 6% în Grecia, 5,7% în Portugalia, 5,4% în Letonia, 4,8% în Irlanda, 4,6% în Țările de Jos și 4% în Belgia. În Malta, Spania, Polonia, Luxemburg și Franța s-au observat majorări mai reduse, de 3,5%, 3,1%, 3%, 2,5% și 1,2% respectiv. Începând anul, România a rămas singura țară fără modificare nominală, 0%.
Exprimat în euro, salariul minim lunar din România, de 795 de euro, a fost al treilea cel mai mic dintre cele 22 de state, după Bulgaria, cu 620 de euro, și Letonia, cu 780 de euro. La polul opus, nivelul a ajuns la 2.704 euro în Luxemburg, 2.391 de euro în Irlanda, 2.343 de euro în Germania și 2.295 de euro în Țările de Jos.
Eurofound a transformat valorile folosind cursurile de schimb valabile la sfârșitul lunilor decembrie 2024 și decembrie 2025. O diferență de 2,4% între valoarea în euro a salariului minim în România din ianuarie 2025 și cea din ianuarie 2026 nu constituie o tăiere a salariului în lei.
Calculat la nivel orar, salariul minim brut din România a fost de 4,8 euro, la egalitate cu cel din Ungaria. Niveluri mai mici au avut doar Bulgaria, cu 3,7 euro pe oră, și Letonia, cu 4,5 euro. La polul opus, salariul minim orar a fost de 15,6 euro în Luxemburg, 14,7 euro în Țările de Jos, 14,2 euro în Irlanda, 13,9 euro în Germania, 13,1 euro în Belgia și 12 euro în Franța.
România, singura țară în care puterea de cumpărare a scăzut.
În condiții reale, salariul minim a înregistrat creșteri în 21 dintre cele 22 de țări examinate. În Slovenia, puterea de cumpărare a salariului a crescut cu peste 13%, în timp ce în Ungaria și Lituania, evoluția a depășit 8%. Slovacia și Cipru au obținut avansuri de peste 7%, iar în Cehia, Germania și Bulgaria, creșterile reale au ajuns la aproximativ 6%.
România a reprezentat singura țară clasificată în categoria „declin”. Portugal, Grecia, Belgia, Țările de Nes, Irlanda și Letonia au înregistrat creșteri moderate, se situa în general între 2% și 4%. În Estonia, Malta, Luxemburg, Franța, Spania și Polonia, creșterile puterii de cumpărare au fost mai reduse, însă au continuat să fie pozitive.
În anul 2026, situația se distinge de evoluția observată în deceniul precedent. În intervalul 2016–2026, salariul minim nominal din România a crescut cu mai mult de trei ori, iar puterea sa de cumpărare a urmat o creștere de peste două ori. Conform graficului Eurofound, România ocupă poziția de vârf în Uniunea Europeană, înregistrând un avans real de aproximativ 128% în decaierul de ani. În aceeași perioadă, România și Lituania reprezintă singurele state în care puterea de cumpărare a salariului minim a dublat.
Valoarea netă a salariului minim a fost estimată la 484 de euro.
În luna iunie a anului 2025, modelul EUROMOD aplicat de Eurofound a calculat salariul minim net la 484 euro în România. Această valoare se situează pe locul al treilea în randamentul UE, fiind superat doar de Bulgaria, cu 427 euro, și Ungaria, cu 479 euro. În Letonia, estimarea salariului minim net a ajuns la 623 euro, iar în Slovacia la 664 euro.
Explicația diferenței semnificative dintre salariul brut și suma disponibilă angajatului se datorează taxelor și contribuțiilor. Contribuțiile sociale suportate de angajat au însumat 35% din salariul minim brut, cea mai mare proporție observată în studiul Eurofound. În urma adăugării impozitului pe venit și deducerii eventualelor beneficii sociale, povara totală a ajuns la aproape 40%, cea mai ridicată dintre țările ilustrate în grafic. În contrast, rata totală a fost sub 5% în Malta, Belgia și Luxemburg.
Această estimare nu reflectă salariul net pe care îl primește fiecare angajat în mod identic. Modelul s-a bazat pe cazul unei persoane singure, de 40 de ani, fără copii, care lucrează cu normă întreagă și este plătită cu salariul minim. Luna de referință a fost iunie 2025.
Raportul a evidențiat că în anul 2025 salariul minim în România constituia aproximativ 46,5% din salariul mediu. Această valoare a fost obținută comparându‑se suma de 4.050 lei cu media de 8.709 lei. Astfel, proporția se aflau puțin sub pragul de 47-52% stabilit de noul mecanism românesc de determinare a salariului minim.
În luna iulie, 1,76 milioane de lucrători au fost afectați de creșterea.
Conform datelor din anexele raportului, în anul 2025 se înregistrau 831.382 de angajați care primeau salariul minim, reprezentând 14,5% din totalul forței de muncă. Începând cu iulie 2026, se așteaptă ca 1.759.027 de persoane să beneficieze de majorarea salarială, ceea ce corespunde aproximativ 31% din totalul angajaților.
1,76 milioane de persoane nu înseamnă că toți erau plătiți exact cu salariul minim înainte de majorare. Estimarea include și angajații ale căror venituri au fost afectate de creșterea pragului minim.
Februarie 2025, Guvernul a introdus, prin HG 35/2025, un nou cadru pentru determinarea și revizuirea salariului minim. Sistemul prevede o recalculare anuală la începutul lunii ianuarie, bazată pe estimările inflației și pe prognoza creșterii productivității muncii. Salariul minim ar trebui să constituie între 47% și 52% din salariul mediu, iar nivelul final va fi stabilit în consultare cu partenerii sociali.
Procedura nu a fost aplicată în ianuarie 2026, deoarece guvernul a decis să amâne actualizarea cu șase luni. În plus, începând cu 1 iulie, suma neimpozabilă acordată angajaților plătiți cu salariul minim a scăzut de la 300 la 200 lei, conform OUG 89/2025.
Salariul minim din construcții are șanse să fie depășit de nivelul general.
În România, salariul minim pentru lucrătorii din construcții a rămas superior, corespunzând în ianuarie 2026 la 113% din salariul minim general. În anul 2025, nivelul special a rămas blocat, iar stimulentele fiscale acordate industriei au dispărut.
În acest context, Eurofound a estimat că salariul minim general va atinge, iar ulterior va depăși, nivelul salariului minim din sectorul construcțiilor în anul 2027 sau 2028. În domeniile agriculturii și industriei alimentare, s-a produs o situație similară, în care salariul minim special a fost supus eliminării.
Raportul a evidențiat și presiunea exercitată asupra structurii salariale. În 2024, 42,6% din forța de muncă a fost acoperită de negocieri colective, în contrast cu aproximativ 100% în 2010 și 20% în 2016. Acest nivel rămâne considerabil sub pragul de 80% stabilit de directiva europeană pentru statele ce trebuie să promoveze negocierea colectivă.
În domeniul asigurărilor, nivelul salarial stabilit prin acord colectiv urma să se situeze sub salariul minim legal după majorarea din iulie 2026, iar în sectorul bancar, acesta se afla cu 4% peste nivelul național. În construcții, salariul negociat rămânea peste pragul general, doar datorită salariului minim special destinat sectorului.
Eurofound a semnalat că, odată ce salariul minim legal se apropie de nivelurile negociate, diferențele de plată legate de calificare, experiență și responsabilitate pot fi reduse. În astfel de cazuri, discuțiile dintre angajatori și sindicate se orientează în principal spre sporuri, bonusuri și avantaje nesalariale.
22 de state din UE au un salariu minim național, iar raportul a examinat aceste țări. În Austria, Danemarca, Finlanda, Italia, Suedia și Norvegia, nivelurile minime sunt stabilite prin acorduri colective. Autorii subliniază că studiul permite compararea sistemelor naționale, însă nu confirmă dacă fiecare stat a transpus corect Directiva europeană privind salariile minime adecvate; această verificare revine Comisiei Europene.
Accesați întregul raport aici.
COMENTARII / 0