România trebuie să vândă mai mult pentru a-și permite cumpărături

România trebuie să exporte mai mult pentru a-și finanța același volum de importuri, acesta fiind un semnal că economia pierde treptat putere de negociere, arată un document al INS.

Mesura care reflectă cea mai exactă evoluție este raportul de schimb, estimat de INS la 99,29%. Orice valoare inferioară lui 100 indică un declin al poziției comerciale: prețurile importurilor cresc mai rapid decât cele ale exporturilor.

Privind în detaliu, se observă două românii comerciale. Pe de o parte, exporturile de produse minerale și metale au beneficiat de prețuri mai bune. Pe de altă parte, tocmai sectoarele care reprezintă coloana vertebrală a exporturilor românești către Uniunea Europeană – automobilele și echipamentele electrice – au înregistrat scăderi ale valorii unitare.

Citește șiRomânia așteaptă ratingul S&P. Nazare: Am mare încredere, au fost discuţii intensive. Atârnă destul de greu incertitudinea politică

România a achitat costuri mai ridicate pentru anumite dintre cele mai semnificative produse importate. Cea mai impresionantă creștere se regăsește în domeniul farmaceutic, unde indicele valorii unitare a înregistrat o creștere de peste 118%, iar prețurile combustibililor importati au crescut și ele.

În fiecare joi de dimineață, jurnalistul Dan Popa transmite newsletterul Economix. Dacă ești pasionat de economie, finanțe personale sau comportamentale, poți să te abonezi aici la newsletterul EconoMix.

Înscrie-te

Fii la curent cu tendințele economice și dobândește cunoștințe despre finanțe personale prin sugestii și diagrame utile.

Înscrie-te

Felicitări! Ai devenit abonat la „EconoMix”.

Verifică înscrierea prin e-mail.

Fă clic pe adresa din mesajul electronic pentru a obține edițiile.

României se află în centrul unei narațiuni prezentate de raport, care evidențiază poziția sa în economia europeană. În continuare, țara se axează pe exportul de bunuri industriale integrate în lanțurile de producție europene, în timp ce importă produse cu valoare adăugată mare, printre care se numără medicamente, tehnologie și echipamente. Când prețurile importurilor cresc mai rapid decât cele ale exporturilor, puterea de negociere a economiei se reduce treptat.

În realitate, ce reprezintă „raportul de schimb”

Pentru a descoperi sursa cifrei de 99,29%, trebuie să clarificăm ce indică Institutul Național de Statistică când se referă la „indicii valorii unitare”.

Atunci când România exportă sau importă bunuri, suma totală a tranzacțiilor poate crește din două cauze distincte: fie volumul vânzărilor și achizițiilor crește (mai multe mașini, mai mulți saci de grâu), fie prețurile la care se realizează vânzările și cumpărăturile se ridică. Un indicator al valorii brute combină ambele aspecte, iar din el nu se poate determina dacă economia produce mai mult sau doar plătește mai mult pentru același bun.

Indicele valorii unitare delimitează cele două fenomene. În esență, acesta funcționează ca un termometru de preț: preia un set de produse reprezentative, alese pentru a avea o pondere semnificativă în comerț și pentru a evita fluctuații extreme de preț de la un an la altul, și calculează variația medie a prețurilor, independent de volumul vânzărilor. Valori sub 100 indică o scădere a prețurilor, în timp ce valori peste 100 semnalează o creștere.

Raportul de schimb extinde această metodă prin împărțirea indicelui de preț al exporturilor la cel al importurilor. În esență, rezultatul arată câte produse importabile poate achiziționa România cu veniturile obținute din

Datele trimestrului I 2026

În ansamblu, indicele valorii unitare pentru export a atins 100,26% în raport cu media anului 2025, în timp ce pentru import a ajuns la 100,98%. Diferența dintre cele două, inferioară unui punct procentual, constituie factorul principal al raportului de schimb de 99,29%.

În funcție de regiune, situația variază. Pentru exporturi, prețurile au înregistrat creșteri semnificative către Uniunea Europeană ( 100,73% ) și către țările „în tranziție” – ex-zonă sovietică și vecinătatea ei ( 100,48% ), însă au scăzut pentru

Pe plan fizic, schimburile prezintă o altă realitate: Rom

Cele două români comerciali

În ceea ce privește exporturile, creșterile prețurilor cele mai semnificative au provenit din sectoare cu contribuție majoră la total: materiile prime minerale (2,57%, reprezentând 6% din exporturi, depășite de combustibili și produse petroliere, +2,72%), metalele de bază (+2,15%, 8,3% din total, cu aluminiul înregistrând +1,61%) și alimentele (+0,62%, dintre care tutunul prelucrat a înregistrat +5,35%).

În schimb, segmentele cu greutate majoră din coșul de export, de obicei responsabile pentru impulsul economic, au înregistrat prețuri mai mici. Materialele plastice și cauciucul au scăzut cu -2,21%, reprezentând 6,3% din export; mijloacele de transport au pierdut -1,01%, constituind 19% din export, iar automobilele au scăzut cu -1,05%; mașinile și echipamentele electrice au înregistrat o reducere de -0,98%, aproximativ 28% din totalul exportului și fiind cel mai important capitol al coșului românesc. Astfel, industria auto și cea electro-mecanică, coloana vertebrală a exportului românesc către UE, au vândut la prețuri inferioare față de anul precedent.

Facturile care au crescut în valoare în sectorul de import

În sectorul importurilor, cea mai remarcabilă schimbare provine din domeniul farmaceutic: indicele valorii unitare a crescut cu 118,49% pe total (119,66% exclusiv din UE), reprezentând o majorare aproape de cinci ori peste media importurilor. Combustibilurile și produsele petroliere au înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă la nivel de import, cu +6,81% (+11,91% exclusiv din UE), în timp ce produsele chimice în ansamblu au urcat cu +7,53%. În contrast, materialele plastice s-au redus la prețuri cu 4,04%, iar prețurile pentru fontă, fier și oțel au scăzut cu peste 3%.

Ce înseamnă acest lucru, în practică?

România continuă să furnizeze în mare parte produse industriale integrate în lanțurile de producție ale Europei: mașini, componente auto și echipamente electrice, în timp ce importă bunuri cu valoare adăugată ridicată, precum medicamente, energie și tehnologie.

Cât timp prețurile la aceste importuri urcă mai rapid decât cele obținute la export, fiecare unitate vândută în afara țării cumpără, treptat, din ce în ce mai puțin din piața mondială. Raportul de schimb de 99,29% reprezintă exact semnalul pe care economiile situate la marginea lanțurilor de valoare europene îl primesc atunci când nu reușesc să avanseze pe scara producției.

Sursă: Institutul Național de Statistică, „Indicii valorii unitare în comerțul internațional, trimestrul I 2026” (date provizorii, obținute din valori exprimate în euro).